Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Ieremia 37 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O le Sāvali a Setekaia ‘iā Ieremia

1. ‘Ua pule fo‘i Setekaia le tupu le atali‘i o Iosia e sui a‘i Konia le atali‘i o Ioakima, ‘ua tofia fo‘i o ia e fai ma tupu i le nu‘u o Iuta e Nepukanesa le tupu o Papelonia.

2. ‘Ae lē fa‘alogo o ia, po o ana ‘au‘auna, po o tagata o le nu‘u, i afioga a le ALI‘I, na ia fetalai mai i le perofeta o Ieremia.

3. ‘Ua ‘auina mai e Setekaia le tupu o Iukali le atali‘i o Selemia ma Sefanaia le atali‘i o Maaseia le ositaulaga, ‘iā Ieremia le perofeta, ‘ua fa‘apea mai, “‘Ia e fa‘atoga mo i matou i le ALI‘I lo tatou Atua.”

4. A ‘ua fealua‘i fa‘asa‘oloto Ieremia i le nu‘u; auā e le‘i tu‘uina atu o ia e i latou i le fale puipui.

5. ‘Ua ō mai le itūtau‘a a Farao mai Aikupito; ‘ua fa‘alogo fo‘i Kaletaia e na vagaia Ierusalema i le tala ‘iā te i latou, ‘ona latou ō ‘ese ai lea i Ierusalema.

6. ‘Ona o‘o mai ai lea o le afioga a le ALI‘I ‘iā Ieremia le perofeta, ‘ua fa‘apea mai:

7. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I, le Atua o Isaraelu: ‘Ia fa‘apea ‘ona ‘outou fai atu i le tupu o Iuta, o lē na ‘auina mai ‘outou ‘iā te a‘u e fesili mai ‘iā te a‘u, Fa‘auta, o le itūtau‘a a Farao, o lo‘o ‘ua ō mai e fesoasoani ‘iā te ‘outou, e fo‘i atu i latou i lo latou nu‘u o Aikupito.

8. ‘Ae toe fo‘i mai Kaletaia ma latou tau ma le ‘a‘ai nei, e ā‘ea ai fo‘i e i latou ma latou susunuina ai i le afi.

9. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I: ‘Aua ne‘i ‘olegia ‘outou e ‘outou, e fa‘apea, “E matuā ō ‘ese Kaletaia ‘iā te i tatou;” auā latou te lē ō ‘ese lava.

10. Auā pe ‘āfai ana fasia e ‘outou le itūtau‘a uma a Kaletaia o ē ‘ua tau ma ‘outou ma ‘ua totoe ‘iā te i latou na o tagata manunu‘a, latou te tutū ta‘itasi i lona fale ‘ie ma latou susunuina lenei ‘a‘ai i le afi.

‘Ua Fa‘afalepuipuiina Ieremia

11. ‘Ua ō ‘ese le itūtau‘a a Kaletaia i Ierusalema ‘ona o le itūtau‘a a Farao,

12. ‘ona alu atu ai lea o Ieremia nai Ierusalema, e alu i le nu‘u o Peniamina, ‘ia maua e ia lona tofi i lea mea i totonu o le nu‘u.

13. ‘Ua i ai fo‘i o ia i le faitoto‘a o Peniamina, ‘ua i ai fo‘i le ali‘i leoleo, o lona igoa o Iria, le atali‘i o Selemia, o le atali‘i o Hanania; ‘ona pu‘e ai lea o ia ‘iā Ieremia le perofeta, ‘ua fa‘apea atu, “O le a e sola ‘iā Kaletaia.”

14. A ‘ua fai atu Ieremia, “Tala pepelo; ‘ou te lē sola ‘iā Kaletaia.” ‘Ae lē fa‘alogo o ia ‘iā te ia; a ‘ua pu‘e Iria ‘iā Ieremia ma ‘aumai ‘iā te ia i ali‘i.

15. ‘Ua ita fo‘i ali‘i ‘iā Ieremia ma latou fasi ‘iā te ia ma tu‘uina atu o ia i le fale puipui i le fale o Ionatana le tusi‘upu; auā na latou faia lea ma fale puipui.

16. ‘Ua ulu atu Ieremia i le fale puipui i le ana lava ‘ua i ai, ‘ua nofo fo‘i Ieremia i lea mea i aso e tele.

17. ‘Ona ‘a‘au mai lea e Setekaia le tupu nisi e ‘a‘ami ‘iā te ia; ‘ua fesili fa‘alilolilo fo‘i le tupu ‘iā te ia i lona fale, ‘ua fa‘apea mai, “Pe i ai ‘ea se afioga mai le ALI‘I?”‘Ona fai atu ai lea o Ieremia, “E i ai lava;” ‘ua fai atu fo‘i o ia, “E tu‘uina oe i le lima o le tupu o Papelonia.”

18. ‘Ua fai atu fo‘i Ieremia ‘iā Setekaia le tupu, “Se a ‘ea se mea ‘ua ‘ou agaleaga ai ‘iā te oe, po o au ‘au‘auna, po o lenei nu‘u, ‘ina ‘ua ‘outou tu‘uina o a‘u i le fale puipui?

19. O fea o i ai fo‘i a ‘outou perofeta, na vavalo ‘iā te ‘outou, ‘ua fa‘apea, ‘E lē sau le tupu o Papelonia e tau ma ‘outou ma le nu‘u nei?’

20. O lenei, le ali‘i e le tupu, ‘ia e fa‘afofoga mai, ‘ia pa‘ū atu i ou luma la‘u fa‘atoga; ‘aua ne‘i e fa‘afo‘i atu ‘iā te a‘u i le fale o Ionatana le tusi‘upu, ne‘i ‘ou oti ai.”

21. ‘Ona poloa‘i ane lea o Setekaia le tupu ‘ia latou tu‘uina o Ieremia i le lotoā o le fale puipui, ‘ia avatu fo‘i ‘iā te ia i lea aso ma lea aso se pōtoi areto mai le ala o ē fai areto, se‘ia uma le areto uma lava o i le ‘a‘ai. ‘Ona nofo ai lea o Ieremia i le lotoā o le fale puipui.#