Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Ieremia 29 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O le Tusi a Ieremia i le Tāfeaga i Papelonia

1. O ‘upu nei a le tusi na avatua e Ieremia le perofeta i Ierusalema i ē na totoe o toeaina na tāfea ma ositaulaga ma perofeta ma le nu‘u uma lava, na tāfea ‘iā Nepukanesa mai Ierusalema i Papelonia;

2. ‘ina ‘ua mavae ‘ona ō atu nai Ierusalema o Iekonia le tupu ma le sa‘o tama‘ita‘i ma eunuka ma ali‘i o Iuta ma Ierusalema, o tufuga fo‘i ma ē galulue i u‘amea.

3. Na ‘ave e Eliasa le atali‘i o Safana ma Kemaria le atali‘i o Hilikia, o ē na ‘a‘auina e Setekaia le tupu o Iuta i Papelonia ‘iā Nepukanesa le tupu o Papelonia ‘ua fa‘apea:

4. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu, i le tāfeaga uma, na ‘ou fa‘atāfea mai Ierusalema i Papelonia:

5. ‘Ia ‘outou fai fale ma nonofo ai; ma ‘ia ‘outou totōina fa‘ato‘aga ma ‘a‘ai ai ona fua;

6. ‘ina fai avā ia ‘outou ma ia fānanau ai atali‘i ma afafine ‘iā te ‘outou; ‘ia ‘outou ‘aumaia fo‘i avā mā o ‘outou atali‘i ma fai ni tane ma o ‘outou afafine, ‘ina ‘ia latou fānanau mai tama ma teine; ‘ia fa‘ato‘ateleina ‘outou i lea mea, ‘ae ‘aua le fa‘ato‘aitiitia.

7. ‘Ia ‘outou sā‘ili‘ili fo‘i ‘ia manuia le ‘a‘ai ‘ua ‘ou fa‘atāfea ai ‘outou; ma ‘ia ‘outou tatalo atu i le ALI‘I mo lenā ‘a‘ai auā o lona manuia e manuia ai ‘outou.

8. Auā o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu, ‘Aua ne‘i fa‘asesēina ‘outou e o ‘outou perofeta ‘ua ‘iā te ‘outou ma o ‘outou taulāitu; ‘aua fo‘i ne‘i fa‘alogo i miti, ‘ua faia talu ‘outou;

9. auā ‘ua latou vavalo i le pepelo ‘iā te ‘outou i lo‘u igoa; ‘ou te le‘i ‘a‘auina atu i latou, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I.

10. Auā o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I: A fa‘a‘ato‘atoaina tausaga e fitugafulu i Papelonia, ‘ona ‘ou asiasi ai lea ‘iā te ‘outou ma ‘ou fa‘ataunu‘uina la‘u ‘upu lelei ‘iā te ‘outou, i le fa‘afoisia mai ‘outou i lenei mea.

11. Auā o a‘u nei, ‘ua ‘ou iloa manatu ‘ua ‘ou manatu ai ‘iā te ‘outou, o manatu i le manuia, ‘ae lē o le malaia, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I, e foa‘iina atu ‘iā te ‘outou le i‘uga e i ai le fa‘amoemoe.

12. ‘Ona ‘outou vala‘au ai lea ‘iā te a‘u, e ō fo‘i ‘outou ma tatalo ‘iā te a‘u, ‘ou te fa‘alogo fo‘i ‘iā te ‘outou.

13. E sā‘ili mai ‘outou ‘iā te a‘u, tou te maua fo‘i, pe a ‘outou sā‘ili mai ‘iā te a‘u ma ‘outou loto ‘atoa.

14. E maua lava a‘u e ‘outou, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I; ‘ou te fa‘afoisia la ‘outou tāfeaga ma ‘ou fa‘apotopotoina ‘outou a‘i nu‘u uma ma mea uma na ‘ou tulia ai ‘outou, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I; ‘ou te fa‘afoisia fo‘i ‘outou i le mea ‘ua ‘ou fa‘atāfea i ai ‘outou.

15. ‘Ua ‘outou fai ane, “‘Ua fa‘atūina mo i tatou e le ALI‘I o perofeta i Papelonia;”

16. o le mea lea o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai ai o le ALI‘I i le tupu, o lē ti‘eti‘e i le nofoāli‘i o Tavita, ma le nu‘u uma o lo‘o nonofo i lenei ‘a‘ai, o ‘outou uso ia ē na lē ō atu fa‘atasi ma ‘outou i le tāfeaga;

17. o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au: Fa‘auta, ‘ou te ‘a‘auina atu ‘iā te i latou o le pelu, ma le oge ma le fa‘ama‘i, ‘ou te faia fo‘i i latou ‘ia pei o mati e matuā leaga, e lē mafai ‘ona ‘aina, ‘ina ‘ua leaga.

18. ‘Ou te tuliloa fo‘i ‘iā te i latou i le pelu ma le oge ma le fa‘ama‘i, ‘ou te tu‘uina atu fo‘i i latou ‘ia fa‘aatuatuvaleina i mālō uma o le lalolagi, e fai ma fa‘afanoga ma mea e ofo ai ma uisa ai ma fai a‘i luma, i nu‘u uma ‘ua ‘ou tulia ai i latou.

19. Auā ‘ua latou lē fa‘alogo i a‘u ‘upu, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I na ‘ou avatua ‘iā te i latou i a‘u ‘au‘auna o le ‘au perofeta, na ala ‘a‘auina i latou; a ‘ua ‘outou lē fa‘alogo lava, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I.

20. A o ‘outou, ‘ia ‘outou fa‘alogo mai i le afioga a le ALI‘I, o ‘outou uma o le tāfeaga ē na ‘a‘auina atu e a‘u mai Ierusalema i Papelonia:

21. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu, ‘iā Aapo le atali‘i o Kulaia ma Setekaia le atali‘i o Maaseia, o ē vavalo i le pepelo ‘iā te ‘outou i lo‘u igoa: Fa‘auta, ‘ou te tu‘uina i lā‘ua i le lima o Nepukanesa le tupu o Papelonia, na te fasiotia i lā‘ua i o ‘outou luma;

22. e ‘avea fo‘i i lā‘ua e fai a‘i fa‘afanoga e le tāfeaga uma o Iuta, o i Papelonia, e fa‘apea, “‘Ia faia oe e le ALI‘I ‘ia pei o Setekaia ma ia pei o Aapo o ē na tunua e le tupu o Papelonia i le afi;”

23. auā na la fai le mea leaga i Isaraelu ma la mulilulua ma avā a ē sa latou tuā‘oi ma la fai ‘upu i lo‘u igoa i le pepelo, na ‘ou le poloa‘i atu ai ‘iā te i lā‘ua; ‘ua ‘ou iloa ma molimau ai, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I.

O le Tusi a Semaia

24. ‘Ia e fai atu fo‘i ‘iā Semaia o le Neelami, ‘ia fa‘apea atu,

25. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu, ‘ua fa‘apea mai: Auā ‘ua e ‘aumaia tusi i lou igoa i le nu‘u uma o lo‘o i Ierusalema ma Sefanaia, le atali‘i o Maaseia le ositaulaga ma ositaulaga uma, ‘ua fa‘apea atu,

26. ‘Ua tofia oe e le ALI‘I e fai ma ositaulaga e sui a‘i Ioiata le ositaulaga, ‘ina ‘ia faia ni e pule i le fale o le ALI‘I, i tagata e ta‘ito‘atasi ‘ua valea ma fai o ia e ia ma perofeta ma ‘ia e tu‘uina atu o ia i la‘au fa‘amau ma le fale puipui.

27. O lenei, se a le mea ‘ua e le a‘oa‘i atu ai ‘iā Ieremia le Anatota, o lē ‘ua fai o ia e ia ma perofeta ‘iā te ‘outou?

28. Auā lava ‘ua ‘aumai ai lana fe‘au ‘iā te i matou i Papelonia, ‘ua fa‘apea mai, “E tuai lenei tāfeaga; ‘ia ‘outou fai fale ma nonofo ai ma ‘ia ‘outou totōina fa‘ato‘aga ma ‘a‘ai ai o latou fua.”

29. ‘Ua faitau e Sefanaia le ositaulaga lenei tusi i taliga o Ieremia le perofeta.

30. ‘Ona o‘o mai ai lea o le afioga a le ALI‘I ‘iā Ieremia, ‘ua fa‘apea mai:

31. ‘Ia e avatu le fe‘au ‘iā te i latou uma o le tāfeaga, ‘ia fa‘apea atu, O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I ‘iā Semaia, le Neelami: ‘Ua vavalo ‘iā te ‘outou Semaia, a o a‘u, na ‘ou lē ‘auina atu o ia, ‘ua fa‘atupuina fo‘i e ia ‘iā te ‘outou le fa‘atuatua i le pepelo;

32. o le mea lea o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai ai o le ALI‘I: Fa‘auta, ‘ou te taui atu ‘iā Semaia le Neelami ma lana fānau; e lē i ai ‘iā te ia se tasi e nofo fa‘atasi ma lenei nu‘u; e lē iloa fo‘i e ia le manuia ‘ou te faia mo lo‘u nu‘u, o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I; auā ‘ua ia tautala i le fouvale i le ALI‘I.#