Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Ieremia 51 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O isi ‘Upu i le Malaia a o‘o i Papelonia

1. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I:Fa‘auta, ‘ou te fa‘aosoina le matagi e fa‘aumatia ai Papelonia,‘atoa fo‘i ma i latou o ē nonofo i totonu o ē laga mai ‘iā te a‘u.

2. ‘Ou te ‘a‘auina atu i Papelonia o ē fa‘asavili saito,latou te fa‘asaviligia o ia ma matuā sasa‘aina atu lona nu‘u;auā latou te tau ma ia i ona itū uma i le aso o le malaia.

3. ‘Ia lolo‘u le tagata fanafana u lana ‘aufana,e fana atu ai i lē ‘ua lolo‘u mai lana ‘aufanama lē ‘ua mitamita i lona ‘ofutau u‘amea.‘Aua fo‘i ne‘i fa‘asaoina ona taulele‘a;‘ia matuā fa‘aumatia ana ‘au uma lava.

4. E pa‘u‘ū fo‘i ē ‘ua fasiotia i le nu‘u o Kaletaia,ma ē ‘ua tu‘ia ‘ua ati e pa‘u‘ū i ona ala.

5. Auā e ui lava ‘ina tumu lo latou nu‘ui le agasala i le Pa‘ia o Isaraelu,e le tu‘ua Isaraelu po o Iuta e lona Atua,o le ALI‘I o ‘au.

6. ‘Inā sōsōla ia ‘outou a‘i totonu o Papelonia,‘ia ta‘itasi ma fa‘asaoina lona ola;‘aua ne‘i fano ‘outou i lana agasala;auā o le tausaga lenei o le taui ma sui a le ALI‘I;na te taui atu ai ‘iā te ia lona taui.

7. O Papelonia o le ipu auro lea i le ‘a‘ao o le ALI‘I,‘ua ‘onā ai le lalolagi uma;‘ua feinu nu‘u i lona uaina;o le mea lea ‘ua fa‘avalea ai nu‘u.

8. ‘Ua fa‘afuase‘i ‘ona pa‘ū o Papelonia,‘ua momomo; ‘ina uiō ‘ia ‘outou ‘ona o ia;‘inā avatu ia ni pulu pasama i lona tigā,atonu e mālōlō ai o ia.

9. Na tatou fofōina Papelonia,‘ae le‘i mālōlō ai o ia;‘inā tatou tu‘ua ia o ia ma ta‘itasi ma alu i lona nu‘u;auā o lana sala ‘ua pa‘i atu i le lagi,‘ua maualuga e o‘o i ao.

10. ‘Ua fa‘aalia e le ALI‘I la tatou amiotonu;‘inā ō mai ia, se‘i tatou ta‘uta‘u atu i Sionale galuega a le ALI‘I lo tatou Atua.

11. ‘Inā fa‘apupulaina ia o ū fanafana;‘inā fa‘atumuina ia o talitā.‘Ua fa‘aosoina e le ALI‘I loto o tupu o Metai; auā o lona finagalo e tau ma Papelonia, ‘ia fa‘aumatia ia; auā o le taui ma sui lenei a le ALI‘I, o le taui ma sui lava ‘ona o lona malumalu.

12. ‘Inā si‘i ia i luga o le tagāvai i pā o Papelonia,‘ia fa‘amalosia le leoleoga,‘ia tofia tagata leoleo, ‘ia tofia ‘au e tanu.Auā ‘ua finagalo lava le ALI‘I,ma na faia le mea na ia fetalai mai aii ē o nonofo i Papelonia.

13. O oe na lē mau i le vai tele,‘ua tamao‘āiga i ‘oloa,‘ua o‘o mai lou i‘uga, le fua o lou matape‘ape‘a.

14. ‘Ua tautō le ALI‘I o ‘au ‘iā te ia lava, ‘ua fa‘apea,E moni, ‘ou te fa‘atumuina oe i tagata,e pei o le sē aleka; e pā fo‘i la latou ‘alaga ‘iā te oe.

O le Vi‘iga i le Atua

15. Na faia e ia le lalolagi i lona mana,na fa‘atumauina e ia le atu laulau i lona poto,na fofolaina fo‘i e ia o le lagi i lona fa‘autauta.

16. ‘Ua tulei mai lona si‘ufofoga,‘ona tele ai lea o le vai i le lagi.E ‘ava‘e fo‘i e ia o le ‘ausa mai tulu‘iga o le lalolagi;e faia e ia le uila ‘atoa ma le ‘ua,e ‘aumaia fo‘i e ia le matagi mai ana mea e teu ai ‘oloa.

17. ‘Ua ta‘itasi ma valea tagata uma e leai so latou poto;‘ua ta‘itasi ma fa‘amāina fo‘i tufuga fai mea u‘amea,‘ona o le tupua ‘ua ta; auā o le mea pepelo lana tupua u‘amea,e leai fo‘i se mānava ‘iā te i latou.

18. E fa‘atauva‘a ia mea, o le galuega e tauemua;e fano lava i latou i ona po e tauia ai i latou.

19. E lē pei o ia mea le tofi o Iakopo;auā o ia lava na faia mea uma;o Isaraelu fo‘i o le to‘oto‘o o lona tofi lea;o le ALI‘I o ‘au, o lona suafa lea.

O Papelonia o le Uatogi a le Ali‘i

20. O oe o la‘u uatogi, o le ‘au‘upega o le tau‘a;o oe ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai nu‘u;o oe fo‘i ‘ua ‘ou fa‘aumatia ai mālō;

21. o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le solofanua ma lē ti‘eti‘e ai;o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le kariota ma lē ti‘eti‘e ai;

22. o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le tane ma le fafine;o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le toeaina ma le tamaitiiti;o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le taule‘ale‘a ma le taupou;

23. o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le leoleo mamoe ma lana lafu;o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai le tagata galue fanua ma ana povi e lua;o oe fo‘i ‘ua ‘ou tu‘imomomoina ai ta‘ita‘i ma faipule.

O le Fa‘asalaga a Papelonia

24. ‘Ua ‘ou tauia fo‘i i Papelonia ma i latou uma o ē nonofo i Kaletaia, la latou amio leaga uma ‘ua latou faia i Siona i o ‘outou luma, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.

25. Fa‘auta, ‘ou te faia oe mo‘u fili,o lo‘o fetalai mai ai le ALI‘I,o oe na le mauga na te fa‘aumatia.O le fa‘aumatia ai le lalolagi uma;‘ou te fa‘aloaloa lo‘u lima i luga ‘iā te oema ‘ou fuli ifo ‘iā te oe mai papama ‘ou faia oe ma mauga ‘ua mū.

26. Latou te lē ‘avea se ma‘a ‘iā te oe e fai ma tulimanu,po o se ma‘a e fai ma fa‘avae;auā e fai oe ma fa‘atafunaga e fa‘avavau,‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.

27. ‘Ia ‘outou si‘i i luga le tagāvai i le lalolagi,‘ia ilia le pū i nu‘u.‘Ia ‘outou sauniuni nu‘u e tau ma ia,‘ia fa‘ala‘ei‘au i mālō o Araratama Meni ma Asekeneso e tau ma ia;ma ‘ia tofia ali‘i e pule i ‘au e tau ma ia;‘ia ō a‘e fo‘i solofanua e pei o le sē aleka taufulufulu.

28. ‘Ia sauniuni nu‘u e tau ma ia,o tupu o Metai, ma ona ta‘ita‘ima ona faipule uma ma le nu‘u uma ‘ua ia pule i ai.

29. E gatete le lau‘ele‘ele ma le tigā;auā e tumau le pule a le ALI‘I i Papelonia,e fai le nu‘u o Papelonia ma fa‘atafunaga,e leai sē nofo ai.

30. ‘Ua tu‘ua le tau‘a e toa o Papelonia,‘ua latou nonofo i ‘olo;‘ua mavae lo latou malosi;‘ua ‘avea i latou ‘ua ni fafine;‘ua susunuina ana mea e mau ai;‘ua gauia ona fa‘amau fa‘alava.

31. E momo‘e le tagata tele vave e fa‘afetaia‘i i le tagata tele vave,o lē ‘ave fe‘au fo‘i e fa‘afetaia‘i i le ‘ave fe‘au,e ta‘u atu i le tupu o Papelonia‘ua matuā ā‘ea lana ‘a‘ai;

32. ‘ua maua fo‘i ala, ‘ua fa‘amūina u i le afi,‘ua atuatuvale tagata tau.

33. Auā o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu,O le tama fafine a Papeloniae pei o le mea e soli ai saito o ia i ona po e solia ai;e toe itiiti ane, ‘ona o‘o ai lea i ona poe selesele ai ‘iā te ia.

34. “‘Ua ‘aina a‘u,‘ua fa‘aumatia e Nepukanesa le tupu o Papelonia,‘ua faia a‘u e ia ma ipu e le i‘o,‘ua na foloina a‘u e pei o le tanimo,‘ua na fa‘atumuina lona manava i a‘u mea fa‘afiafia;‘ua na tulia lava a‘u.

35. E fai ane lē ‘ua nofo i Siona,O le sauāina o a‘u ma lo‘u tino ‘ia i luga o Papelonia lea.”E fai ane fo‘i Ierusalema,“‘Ia i luga o ē nonofo i Kaletaia lo‘u toto.”

O le a Fesoasoani le Ali‘i ‘iā Isaraelu

36. O le mea lea o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai ai o le ALI‘I:Fa‘auta, ‘ou te faia lau finauga,‘ou te matuā taui fo‘i ma sui ‘ona o oe;‘Ou te fa‘amateina lona vaima fa‘amatūtūina lona vaipuna.

37. E fai fo‘i Papelonia ma faupuega ma‘a,o le mea e fale a‘i luko,o le mea fo‘i e ofo ai ma uisa ai,e leai fo‘i sē nofo ai.

38. Latou te fētāgisi fa‘atasi e pei o leona ta‘anoa,latou te leo tetele fo‘i e pei o tama‘i leona.

39. ‘Ou te saunia a latou tausamiga a o vevela i latou,‘ou te fa‘ainu fo‘i ‘iā te i latou ‘ia ‘onā,‘ina ‘ia latou ‘oli‘oli ma momoei le moe e fa‘avavau ma latou lē ala mai,‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.

40. ‘Ou te ‘aveina ifo i latoue pei o tama‘i mamoe ‘ia fasia,e pei o mamoe po‘a fo‘i ma ‘oti po‘a.

O le Malaia o Papelonia

41. E! ‘ua ā‘ea Sesaka; ‘ua maua lē na vi‘ia e le lalolagi uma.E! ‘ua ‘avea Papelonia ma mea e ofo ai nu‘u.

42. ‘Ua alu a‘e le vai i luga o Papelonia;‘ua ufitia o ia i le tele o ona peau.

43. ‘Ua fai ona ‘a‘ai ma fa‘atafunaga,o le fanua naumati ma le lafulafuā;o le nu‘u e leai se tagata e nofo ai,e lē ui ane ai fo‘i se atali‘i o se tagata.

44. ‘Ou te taui atu ‘iā Pele i Papelonia;‘ou te tō a‘e i lona gutu le mea na ia foloina;e lē toe gasolo atu fo‘i ‘iā te ia o nu‘u;e solo i lalo fo‘i le pā o Papelonia.

45. Lo‘u nu‘u e, ‘inā ō ‘ese atu ia i totonu ‘iā te iama ‘ia ta‘itasi ma fa‘asaoina lona ola a‘i le to‘asā tele o le ALI‘I.

46. ‘Aua ne‘i fa‘avaivai o ‘outou loto,‘aua ne‘i ‘outou fefefe i le tala e lagona i le nu‘u;auā e sau le tala i lea tausaga,e mulimuli ane fo‘i le tala i le tasi tausaga,e i ai fo‘i le sauā i le nu‘u,e tauvā lea faipule ma lea faipule.

47. O le mea lea fa‘auta, e o‘o mai ai ona po‘ou te taui atu ai i tupua ‘ua ta a Papelonia;e fa‘amāina lona nu‘u uma;e pa‘u‘ū fo‘i i totonu ‘iā te ia ona tagata uma ‘ua fasiotia.

48. ‘Ona ‘alalaga fiafia ai lea o le lagi ma le lalolagi,ma mea uma ‘ua i ai, ‘ona o Papelonia;auā e ō mai ‘iā te ia tagata fa‘atafuna mai le itū i matū,‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.

49. E pa‘ū lava Papelonia, ‘ona o tagata Isaraelu na ia fasia;e pa‘u‘ū fo‘i fa‘atasi ma Papeloniao tagata ‘ua fasia i nu‘u uma lava.

O le Sāvali a le Ali‘i i Tagata Isaraelu o lo‘o i Papelonia

50. O ‘outou ‘ua sao i le pelu,‘inā ō ia ‘outou, ‘aua le tutū;‘ia ‘outou manatua le ALI‘I a‘i le nu‘u mamao,‘ia ‘outou mānatunatu fo‘i i Ierusalema.

51. ‘Ua fa‘amāina i matou,auā ‘ua matou fa‘alogo i le luma;‘ua ufitia o matou mata i le māsiasi;auā ‘ua ulu atu tagata ‘ese i mea pa‘ia i le fale o le ALI‘I.

52. O le mea lea fa‘auta, e o‘o mai ai ona po,‘ua fetalai mai ai le ALI‘I,‘ou te taui atu ai i ona tupua ‘ua ta;e feoi fo‘i tagata manunu‘a i lona nu‘u uma.

53. E ui lava ‘ina alu a‘e o Papelonia i le lagi,e ui lava ‘ina teua fo‘i e ia le ‘oloi le mea maualuga e malosi ai o ia,‘ae ō atu mai ‘iā te a‘u o ē fa‘atafuna ‘iā te ia,‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.

O le Fa‘atafunaga Atili o Papelonia

54. O le leo o lē ‘alaga mai Papelonia,ma le olopalaga tele,mai le nu‘u o Kaletaia.

55. Auā ‘ua fa‘atafunaina Papelonia e le ALI‘I,ma ‘ua fa‘aumatia e ia le leo tele nai ‘iā te ia.‘Ua ta‘alili mai ona galu e pei o le vai e tele,‘ua vagana mai o latou leo.

56. Auā ‘ua o‘o ‘iā te ia, o Papelonia lava,o lē na te fa‘atafunaina.‘Ua pu‘ea ona tagata totoa,‘ua gauia a latou ‘aufana.Auā o le ALI‘I le Atuao ia e taui atu, e matuā taui atu e ia.

57. ‘Ou te fa‘ainu ‘ia ‘onā ona ali‘i,ma ona tagata popoto,ma ona ta‘ita‘i ma ona faipule ma ona toa.Latou te momoe i le moe e fa‘avavau,ma latou le ala mai,‘ua fetalai mai ai le Tupu, o le ALI‘I o ‘au,o lona suafa lea.

58. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au,E matuā sōloia i lalo pā o Papelonia lautelee susunuina i le afi ona puipui maualuluga.O nu‘u e galulue fua i latou,o tagata fo‘i e galulue ma le afi, ma lailoa i latou.

O le Fe‘au a Ieremia ‘iā Papelonia

59. O le ‘upu na fai atu ai Ieremia le perofeta ‘iā Seraia le atali‘i o Neria, le atali‘i o Maaseia, ‘ina ‘ua alu atu o ia fa‘atasi ma Setekaia le tupu o Iuta i Papelonia, i le fa o tausaga o lana nofoa‘iga. O Seraia fo‘i o le ali‘i filemū ia.

60. Na tusia e Ieremia i le tusi e tasi o le malaia uma o le a o‘o i Papelonia, o ia ‘upu uma ‘ua tusia ‘iā Papelonia.

61. ‘Ua fai atu fo‘i Ieremia ‘iā Seraia, “A e o‘o i Papelonia ma e va‘ai ma faitau i nei ‘upu uma,

62. ‘ona e fai atu ai lea, ‘Le ALI‘I e, ‘ua e fetalai mai i lenei mea ‘ina ‘ia fa‘aumatia, ‘ina ‘ia leai sē nofo ai, o se tagata po o se manu, ‘ae fai ia ma fa‘atafunaga e fa‘avavau.’

63. A uma fo‘i ‘ona e faitauina o lenei tusi, ‘ia e nonoa ai se ma‘a ma lafoina i totonu o Eufirate;

64. ‘e te fai atu fo‘i, ‘E fa‘apea ‘ona goto o Papelonia ma lē toe ea i le malaia ‘ou te fa‘ao‘o ai i ona luga; e lailoa fo‘i i latou.’”‘Ona gata lea o ‘upu a Ieremia.