Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Ieremia 32 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

‘Ua Fa‘atau e Ieremia le Fanua

1. O le afioga na o‘o mai ‘iā Ieremia mai le ALI‘I i le sefulu o tausaga o Setekaia le tupu o Iuta, o le sefulu ma le valu o tausaga lea o Nepukanesa.

2. O ona po ia na vagaia ai Ierusalema e le itūtau‘a a le tupu o Papelonia; sa puipuia fo‘i Ieremia le perofeta i le lotoā o le fale puipui sa i le fale o le tupu o Iuta.

3. Auā na puipuia o ia e Setekaia le tupu o Iuta, ‘ua ia fa‘apea, “Se a ‘ea le mea ‘ua e vavalo ai, ‘ua fa‘apea mai: O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I: Fa‘auta, ‘ou te tu‘uina atu lenei ‘a‘ai i le lima o le tupu o Papelonia, na te ā‘ea;

4. e lē sao fo‘i Setekaia le tupu o Iuta a‘i lima o Kaletaia, ‘ae tu‘uina lava o ia i le lima o le tupu o Papelonia, la te tautala fa‘afesaga‘i ma ia ma la feiloa‘i ma ia.

5. E ta‘ita‘iina fo‘i e ia o Setekaia i Papelonia, e i ai fo‘i o ia i lea mea se‘ia ‘ou asiasi atu ‘iā te ia, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I; e ui lava ‘ina ‘outou tau ma Kaletaia e le manuia ‘outou.”

6. ‘Ua fai atu Ieremia, ‘Ua o‘o mai le afioga a le ALI‘I ‘iā te a‘u, ‘ua fa‘apea mai:

7. Fa‘auta, e sau ‘iā te oe o Hanameali, le atali‘i o Saluma, o le uso o lou tamā, e fa‘apea mai, “‘Ia e fa‘atau mo oe lo‘u fanua o lo‘o i Anatota; auā ‘ua ‘iā te oe le pule i le fa‘atau e fa‘atau ai.”

8. ‘Ona sau ai lea ‘iā te a‘u i le lotoā o le fale puipui o Hanameali, le atali‘i o le uso o lo‘u tama, e pei o le afioga a le ALI‘I, ‘ua fa‘apea mai ‘iā te a‘u, “Se‘i e fa‘atau lo‘u fanua, o lo‘o i Anatota o i le nu‘u o Peniamina; auā e āu le pule e fai mou le fanua, e ou fo‘i le fa‘atau; ‘inā fa‘atau ia mo oe.” ‘Ona ‘ou iloa ai lea, o le afioga a le ALI‘I lea.

9. ‘Ona ‘ou fa‘atauina lea mai ‘iā Hanameali, le atali‘i o le uso o lo‘u tamā, o le fanua o lo‘o i Anatota ma ‘ou fuatia ‘iā te ia o tupe, o sekeli ario e sefulu ma le fitu.

10. ‘Ona ‘ou tusia lea i le tusi, ma ‘ou fa‘amaufa‘ailogaina ai ma ‘ou ‘amia mai molimau ma ‘ou fuatia le ario i le fua fa‘atautau.

11. ‘Ona ‘ou ‘ave ai lea o le tusi o le fa‘atau, o lē ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina e tusa ma le poloa‘iga ma tulafono, ‘atoa ma lē ‘ua lē fa‘amauina;

12. ‘ua ‘ou ‘ave fo‘i le tusi o le fa‘atau ‘iā Paruka, le atali‘i o Neria, le atali‘i o Maaseia, i luma o Hanameali, le atali‘i o le uso o lo‘u tamā, i luma fo‘i o molimau na tusi i le tusi o le fa‘atau, i luma fo‘i o tagata Iuta uma sa nonofo i le lotoā o le fale puipui.

13. ‘Ua ‘ou matuā fai atu fo‘i ‘iā Paruka i o latou luma, ‘ua fa‘apea atu,

14. O lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu: ‘Ia e ‘ave nei tusi, o lenei lava tusi o le fa‘atau, o lē ‘ua fa‘amaufa‘ailogaina, ‘atoa fo‘i ma lenei tusi ‘ua lē fa‘amauina, ‘ia e tu‘u ai fo‘i i se ipu ‘omea, ‘ina ‘ia tumau i aso e tele;

15. auā o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I o ‘au, le Atua o Isaraelu, E toe fa‘atauina i le nu‘u nei o fale ma fanua ma tōvine.

O le Tatalo a Ieremia

16. ‘Ua ‘ou tu‘uina le tusi o le fa‘atau ‘iā Paruka le atali‘i o Neria, mulimuli ane ‘ona ‘ou tatalo atu lea i le ALI‘I, ‘ua fa‘apea atu:

17. Auē! le Ali‘i e, le ATUA, fa‘auta, o oe na e faia le lagi ma le lalolagi i lou malosi tele ma lou ‘a‘ao fa‘aloaloa, e le faigatā fo‘i ‘iā te oe se mea e tasi;

18. ‘ua e alofa i afe o tupulaga, ‘ua e taui atu fo‘i le amioletonu a tamā i fatafata o a latou fānau pe a mavae atu i latou; o le Atua sili ma le malosi, o le ALI‘I o ‘au, o lona suafa lea,

19. e sili i fa‘autauta, e silisili fo‘i i au mea o fai; auā ‘ua silasila ou fofoga i ala uma o tagata; e tu‘uina atu i tagata ta‘itasi e tusa ma ona ala, e tusa fo‘i ma le fua o ana amioga.

20. O lē na fa‘atūina fo‘i o fa‘ailoga ma vāvega i le nu‘u o Aikupito, ‘ua o‘o i le aso nei ma le nu‘u o Isaraelu, ‘atoa ma nu‘u o tagata ‘ese; ‘ua e faia fo‘i mo oe le suafa, e pei ‘ona faia i le aso nei.

21. Na e ‘aumaia fo‘i lou nu‘u o Isaraelu mai le nu‘u o Aikupito ma fa‘ailoga ma vāvega ma le ‘a‘ao malosi, ma le ‘a‘ao fa‘aloaloa ma mea matuā mata‘utia.

22. ‘Ua e foa‘iina mai fo‘i ‘iā te i latou lenei nu‘u, na e tautō ai i o latou tamā e foa‘i ‘iā te i latou, o le nu‘u e tafe ai le suāsusu ma le meli;

23. na latou ō mai ai ma fai ai mo latou; a ‘ua latou lē fa‘alogo i lou si‘ufofoga ma latou lē sāvavali e tusa ma au tulafono; ‘ua latou le faia mea uma na e poloa‘i ai ‘iā te i latou ‘ia faia; o le mea lea ‘ua e fa‘ao‘o ai nei mea leaga uma ‘iā te i latou.

24. Fa‘auta mai, o mea mauti‘eti‘e, ‘ua o‘o mai lava i le ‘a‘ai e ā‘ea a‘i; ‘ua tu‘uina fo‘i le ‘a‘ai i lima o Kaletaia, o ē ‘ua fa‘asaga tau mai ai, auā o le pelu, ma le oge ma le fa‘ama‘i; o le mea lava na e fetalai ‘ua o‘o; fa‘auta mai fo‘i, ‘ua e silafia.

25. A o oe, le Ali‘i e, le ATUA, ‘ua e fetalai mai ‘iā te a‘u, “‘Ia e fa‘atau le fanua mo oe i tupe ma ‘a‘ami atu molimau;” a o le ‘a‘ai, ‘ua tu‘uina atu lea i lima o Kaletaia.

26. ‘Ona o‘o mai ai lea o le afioga a le ALI‘I ‘iā Ieremia, ‘ua fa‘apea mai:

27. Fa‘auta, o a‘u lava o le ALI‘I, o le Atua o tagata uma; pe faigatā ‘ea ‘iā te a‘u se mea e tasi?

28. O lea o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai ai o le ALI‘I, Fa‘auta, ‘ou te tu‘uina atu lenei ‘a‘ai i lima o Kaletaia, ma le lima o Nepukanesa le tupu o Papelonia, e ā‘ea ai fo‘i e ia;

29. e ō mai fo‘i Kaletaia, o ē tau ma lenei ‘a‘ai, ma latou fa‘amū lenei ‘a‘ai i le afi, e susunuina ai lava e i latou, ‘atoa ma fale na fa‘amūina ai mea manogi i o latou luga ‘iā Paala ma latou liligi ifo ai taulaga i mea e inu i atua ‘ese, ‘ina ‘ia latou fa‘a‘ono‘ono mai ‘iā te a‘u.

30. Auā ‘ua na o mea leaga ‘ua faia i o‘u luma e le fānauga a Isaraelu ma le fānauga a Iuta talu ‘ina o taulele‘a i latou; auā ‘ua na ‘ona fa‘a‘ono‘ono mai o le fānauga a Isaraelu ‘iā te a‘u i galuega a o latou lima, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.

31. Auā ‘ua faia lenei ‘a‘ai ‘iā te a‘u ma mea ‘ou te tigā ai ma mea ‘ou te ita ai, talu mai le aso na faia ai, ‘ua o‘o lava i le aso nei, ‘ina ‘ia ‘ou ‘ave‘eseina ai i o‘u luma;

32. ‘ona o amio leaga uma a le fānauga a Isaraelu, ma le fānauga a Iuta, ‘ua latou faia e fa‘a‘ono‘ono ai ‘iā te a‘u, o i latou, o latou tupu, o latou ali‘i, o latou ositaulaga ma o latou perofeta ma tagata Iuta, ‘atoa ma ē o nonofo i Ierusalema.

33. ‘Ua u mai ‘iā te a‘u o latou tua, ‘ae lē o latou mata; ‘ua ‘ou a‘oa‘o atu ‘iā te i latou, ‘ua ‘ou ala a‘oa‘o atu ai lava, a ‘ua latou lē fa‘alogo lava ‘ina ‘ia talia mea ‘ua a‘oa‘oina atu ai;

34. a ‘ua latou tu‘uina a latou mea e ‘inosia i le fale ‘ua ta‘ua ai lo‘u igoa, ‘ina ‘ia latou fa‘aleagaina ai.

35. ‘Ua faia fo‘i e i latou mea maualuluga ‘iā Paala, ‘ua i le vanu o le atali‘i o Hinoma, ‘ina ‘ia latou fa‘aui ane o latou atali‘i ma o latou afafine i le afi ‘iā Moloka; o le mea lava ‘ou te le‘i poloa‘i ai ‘iā te i latou, ‘ou te le‘i manatu fo‘i i ai; ‘ua faia e i latou lenei mea e ‘inosia e fa‘atupuina ai le agasala ‘iā Iuta.

O le Folafolaga o le Fa‘amoemoe

36. A o lenei, o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I, le Atua o Isaraelu, i le ‘a‘ai nei, o lo‘o ‘ua ‘outou fai mai ai, “‘Ua tu‘uina atu ia i le lima o le tupu o Papelonia i le pelu ma le oge ma le fa‘ama‘i:”

37. Fa‘auta, ‘ou te fa‘apotopoto ‘iā te i latou a‘i nu‘u uma ‘ua ‘ou tulia ai i latou i lo‘u tigā ma lo‘u ita, ma le ita tele; ‘ou te fa‘afoisia mai i latou i lenei mea, ma ‘ou fa‘anonofoina ai i latou ma le filemū;

38. e fai fo‘i i latou mo‘u nu‘u, e fai fo‘i a‘u mo latou Atua.

39. ‘Ou te foa‘iina atu ‘iā te i latou le loto e tasi, ma le ala e tasi, ‘ina ‘ia latou matata‘u ‘iā te a‘u i aso uma lava, ‘ia lelei ai i latou, ‘atoa fo‘i ma a latou fānau pe a mavae atu i latou;

40. ‘ou te osia fo‘i le feagaiga e fa‘avavau ma i latou, ‘ou te lē liliu ‘ese ai ‘iā te i latou, a ‘ou te agalelei atu ‘iā te i latou; ‘ou te tu‘uina atu fo‘i le mata‘u ‘iā te a‘u i o latou loto, ‘ina ‘ia latou le liliu ‘ese ‘iā te a‘u.

41. ‘Ou te fiafia lava ‘iā te i latou ma ‘ou agalelei atu ‘iā te i latou ma ‘ou totōina i latou i lenei nu‘u ma le fa‘amaoni ma lo‘u loto ‘atoa ma lo‘u agaga ‘atoa.

42. Auā o lo‘o fa‘apea ‘ona fetalai mai o le ALI‘I: E pei ‘ona ‘ou fa‘ao‘o i lenei nu‘u lenei malaia tele uma, e fa‘apea fo‘i ‘ona ‘ou fa‘ao‘o ‘iā te i latou le manuia uma ‘ua ‘ou folafolaina ‘iā te i latou.

43. E fa‘ataulia fo‘i fanua i le nu‘u nei, ‘ua ‘outou fa‘apea mai ai, ‘Ua fa‘atafunaina ia, e lē o i ai se tagata, po o se manu; ‘ua tu‘uina atu ia i lima o Kaletaia.

44. E fa‘ataulia e i latou fanua i tupe ma latou tusia ai i tusi ma fa‘amaufa‘ailogaina ai ma ‘a‘ami molimau i le nu‘u o Peniamina ma mea e vagavagai i Ierusalema, ma ‘a‘ai o Iuta ma ‘a‘ai i atu mauga ma ‘a‘ai i le itū maulalo ma ‘a‘ai i le itū i saute; auā ‘ou te fa‘afoisia lava lo latou tāfeaga, ‘ua fetalai mai ai le ALI‘I.#