1. După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam, și i-a zis: „Avraame!“ „Iată-mă“, a răspuns el.
2. Dumnezeu i-a zis: „Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubești, pe Isaac; du-te în țara Moria, și adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ți-l voi spune.“
3. Avraam s’a sculat dis de dimineață, a pus șaua pe măgar, și a luat cu el două slugi și pe fiul său Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot, și a pornit spre locul, pe care i-l spusese Dumnezeu.
4. A treia zi, Avraam a ridicat ochii, și a văzut locul de departe.
5. Și Avraam a zis slugilor sale: „Rămîneți aici cu măgarul; eu și băiatul, ne vom duce pînă colo să ne închinăm, și apoi ne vom întoarce la voi.“
6. Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus în spinarea fiului său Isaac, și a luat în mînă focul și cuțitul. Și au mers astfel amîndoi împreună.
7. Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său Avraam, a zis: „Tată!“ „Ce este, fiule?“ i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: „Iată focul și lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?“
8. „Fiule“, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuș va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.“ Și au mers amîndoi împreună înainte.
9. Cînd au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, și a așezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, și l-a pus pe altar, deasupra lemnelor.
10. Apoi Avraam a întins mîna, și a luat cuțitul, ca să junghie pe fiul său.
11. Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri, și a zis: „Avraame!Avraame!“ „Iată-mă!“ a răspuns el.
12. Îngerul a zis: „Să nu pui mîna pe băiat, și să nu-i faci nimic; căci știu acum că te temi de Dumnezeu, întrucît n’ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.“
13. Avraam a ridicat ochii, și a văzut înapoia lui un berbece, încurcat cu coarnele într’un tufiș; și Avraam s’a dus de a luat berbecele, și l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.
14. Avraam a pus locului aceluia numele:„Domnul va purta de grijă. Deaceea se zice și azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă.“
15. Îngerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam,
16. și a zis: „Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentrucă ai făcut lucrul acesta, și n’ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu,
17. te voi binecuvînta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămînța, și anume:ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării; și sămînța ta va stăpîni cetățile vrăjmașilor ei.
18. Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, pentrucă ai ascultat de porunca Mea!“
19. Avraam s-a întors la slugile sale, și s-au sculat și au plecat împreună la Beer-Șeba, căci Avraam locuia la Beer-Șeba.
20. După aceste lucruri, i s’a spus lui Avraam: „Iată, Milca a născut și ea copii fratelui tău Nahor,
21. și anume pe Uț, întîiul său născut, pe Buz, fratele său, pe Chemuel, tatăl lui Aram,
22. pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaș, pe Iidlaf și pe Betuel.
23. Betuel a născut pe Rebeca. Aceștia sînt cei opt fii, pe cari i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam.
24. Țiitoarea lui, numită Reuma, a născut și ea, pe Tebah, Gaham, Tahaș și Maaca.