Le mataupu

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15

Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

2 Makapaio 1 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

O le Tusi a tagata Iutaia i o latou uso o lo‘o i Aikupito

1. O uso Iutaia o lo‘o i Ierusalema ma i latou o lo‘o i le lau‘ele‘ele o Iuta:‘Ua alofa atu i uso Iutaia o lo‘o i Aikupito;‘ia ‘outou fīfīmalie i le manuia!

2. ‘Ia agalelei mai le Atua ‘iā te ‘outou ma ‘ia manatua e ia o lana feagaiga na ia osia ma Aperaamo ma Isaako ma Iakopo, o ana ‘au‘auna fa‘amaoni;

3. ma ‘ia fa‘amalosia o ia ‘iā te ‘outou uma ma ‘ia ‘outou ‘ana‘ana ai ‘iā te ia ma faia lona finagalo ma le loto tele ma le fiafia o le agaga.

4. ‘Ia fa‘aavanoaina e ia o ‘outou loto i lana tulafono māna poloa‘iga ma ‘ia foa‘i mai le filemū.

5. ‘Ia fa‘afofoga o ia ‘iā ‘outou tatalo ma ‘ia fa‘alelei ma ‘outou, auā e lē tu‘ulafoa‘iina ‘outou e ia i le aso vale,

6. a o lenei o lo‘o matou nofo tatalo mo ‘outou.

7. O le tausaga e tasi le selau ma le onogafulu ma le iva, i aso o le nofoa‘iga a Temetiu, na tusia e i matou, tagata Iutaia, le tusi ‘iā te ‘outou i le puapuagā na pesi ‘iā te i matou i tausaga ia, talu ‘ona tu‘ulafoa‘iina e Iasona le lau‘ele‘ele pa‘ia ma le mālō.

8. ‘Ua latou susunu le faitoto‘a ma ‘ua latou fa‘amasa‘a le toto o ē le sala; a ‘ua matou tatalo atu i le Ali‘i ma ‘ua talia i matou ma ‘ua matou molia le taulaga ma le falaoa mata, ‘ua matou tutuina o molī ma laulauina o areto.

9. A o lenei, ‘ia ‘outou fa‘amamalu i le aso o fale apitaga o le masina o Kaseleu.

10. Tusia i le tausaga e tasi le selau ma le valugafulu ma le valu.O le nu‘u o lo‘o i Ierusalema ma Iuta ma le ‘au toeaina ma Iuta:‘Iā Arisopulo, le faipule o le tupu o Tulomaio, o so le ‘āiga o le ‘au ositaulaga fa‘au‘uina ma tagata Iutaia o lo‘o i Aikupito:Si o matou alofa ma ‘ia soifua ‘outou!

O le Tusi ‘iā Arisopulo

‘Ua Oti le Tupu o Atioko

11. ‘Ua lavea‘iina i matou e le Atua a‘i mea faigatā tetele, ‘ua matou matuā fa‘afetai ai ‘iā te ia ‘ona ‘ua matou tau le tau‘a ma le tupu lea o Atioko.

12. Auā o le Atua lava ‘ua na fa‘atāfea i Peresia o i latou sa tau le tau‘a ma i matou ma le ‘a‘ai pa‘ia.

13. Auā o aso sa i ai i Peresia, o ta‘ita‘i ai ana ‘au, ma le itūtau‘a tele anoanoa‘i fa‘atasi ma ia, na fasia lava ia i le malumalu o Nanea, ‘ona ‘ua ‘olegia o ia i le togafiti a ositaulaga a Nanea.

14. Auā na alu atu i lea mea o Atioko fa‘atasi mana uō ‘ina ‘ia la nonofo ma Nanea, i le fia talia o ‘oloa e tele e fai ma fa‘atupu;

15. ma ‘ua fa‘aalia ‘oloa ia e ositaulaga a Nanea, ‘ona ulufale atu lea o ia ma nisi e to‘aitiiti i totonu o le malumalu ma ‘ua latou punitia le malumalu ‘ina ‘ua ulufale ai o Atioko.

16. Ma ‘ua tatalaina le ala lilo i le malumalu ma ‘ua latou togi i ma‘a ma fasioti i le ta‘ita‘i ma i latou sa fa‘atasi ma ia ma ‘ua latou pena o latou tino ma ‘ua latou vavae‘ese o ulu ma ‘ua latou togia i fafo.

17. ‘Ia vi‘ia i mea uma le Atua ‘ua na ta‘ita‘iina i le oti tagata amio leaga.

‘Ua Susunuina i le Afi le Taulaga a Neemia

18. O le a matou faia, i le aso e luasefulu ma le lima o le masina o Kaseleu, le aso o le fa‘amamāina o le malumalu, o lea ‘ua matou manatu e tatau ‘ona fa‘ailoa atu ‘iā te ‘outou, ‘ina ‘ia faia fo‘i e ‘outou le aso o fale apitaga ma le aso o le afi na tu‘uina ifo i le itūlā na osia ai taulaga e Neemia, ‘ina ‘ua atiina a‘e le malumalu ma le fatafaitaulaga.

19. Auā o aso na ta‘ita‘iina ai o tatou tamā i Peresia, na tago ai o ositaulaga sa ‘au‘auna i le Atua i ona po ia i le afi o le fatafaitaulaga ma ‘ua latou natia fa‘alilolilo i le vaimauga sa i ai le vai‘eli maulalo ‘ua lē sua ma ‘ua latou teuina ai le afi, ‘ua lē iloa lava e se tasi le mea ‘ua i ai.

20. A ‘ua mavae atu tausaga e tele ma ‘ua finagalo le Atua ‘ia ‘auina mai Neemia e le tupu o Peresia, ‘ona ‘auina atu lea e ia o fānau a atali‘i o ositaulaga ia na latou natia le afi, ‘ia latou sā‘ilia mai; ‘ae tusa ma la latou fa‘aaliga ‘iā i matou, ‘ua latou lē maua lava se afi, a o le vai to‘a.

21. Ma ‘ua na poloa‘i atu ‘iā te i latou ‘ia latou utu le vai ma ‘aumai ‘iā te ia.

22. ‘Ua faia lea mea ma ‘ua o‘o i le itū aso ‘ua pupula ai le lā, sa mua‘i ufitia i le ao, ‘ona mū ai lea o le afi tele, ‘ua taufaiofo ai tagata uma.

23. ‘Ae sa fai tatalo o ositaulaga uma, a o mū le taulaga; ‘ua amata e Ionatana, ‘ae tali e isi ositaulaga uma.

O le tatalo a Neemia

24. A ‘ua fa‘apea ane le tatalo a Neemia:“Le Ali‘i e, le Atua, o oe na faia ai mea uma, o oe lē mata‘utia ma le mamana, o le amiotonu ma le agaalofa, ‘ua na o oe o le tupu agaalofa.

25. ‘Ua na o oe e matamau, na o oe o le amiotonu ma le mamana ma le fa‘avavau, na e lavea‘iina Isaraelu a‘i mea leaga uma, na e ‘avea o matou tamā mou tagata filifilia ma ‘ua e fa‘apa‘iaina i latou.

26. ‘Ia e talia lenei taulaga mo lou nu‘u ‘atoa uma o Isaraelu; ‘ia e tausi i lona tofi ma ‘ia e fa‘apa‘ia ‘iā te i latou.

27. ‘Ia e fa‘apotopotoina o ē ‘ua ta‘ape‘ape o le nu‘u, ‘ia e lavea‘iina o ē ‘ua fa‘apologaina e nu‘u ‘ese, ‘ia e silasila i ē tauemuina ma ē ‘inosia, ‘ina ‘ia iloa ai e nu‘u ‘ese o oe lo matou Atua.

28. ‘Ia e fa‘atigā i ē fa‘asauā ‘iā i matou ma ‘ua tauemu ‘iā i matou i lo latou fa‘amaualuga.

29. ‘Ia e fa‘atumauina lou nu‘u i lou lau‘ele‘ele pa‘ia, e pei ‘ona ta‘u mai e Mose.”

‘Ua Fa‘alogo le Tupu o Peresia i le Afi

30. A o le ‘au ositaulaga sa latou lagi pese se‘ia o‘o ‘ina māe‘a le taulaga.

31. A ‘ua uma le taulaga, ‘ona poloa‘i lea o Neemia ‘ia sasa‘a le vai ‘ua totoe i ni ma‘a tetele.

32. ‘Ua faia lea, ‘ona mū lea le afi i ma‘a; ma ‘ua fa‘aumatia le vai i le malamalama mai i le fatafaitaulaga na suluia ai.

33. ‘Ua salalau lea tala, ‘ona tala‘iina lea i le tupu o Peresia ‘ua maua le vai i le mea na natia ai le afi e ositaulaga na fa‘aaunu‘ua ma ‘ua fa‘amamāina ai o taulaga e Neemia ma i latou sa fa‘atasi ma ia.

34. A ‘ua mafaufau i ai le tupu ma ‘ua su‘esu‘e fa‘alelei i ai, ‘ona ati a‘e ai lea se malumalu, ‘ia fa‘amaonia ai le mea ‘ua tupu.

35. ‘Ua uma ‘ona fa‘amaonia, ‘ona foa‘i lea e ia ni ‘oloa e tele i le ‘au ositaulaga ma ni mea alofa ‘ese‘ese, sa tago i ai lona lima ma avatu ‘iā te i latou.

36. A ‘ua fa‘aigoa e Neemia le mea lenā o “Nefetara,” o lona uiga o le fa‘amamāga; a ‘ua fa‘aigoaina ‘iā Nefi e ni isi e to‘atele.