Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52

Vechiul Testament

Noul Testament

Ieremia 6 Noua Traducere în limba Română (NTR)

Ierusalimul va fi asediat

1. „Fugiți din mijlocul Ierusalimului, fii ai lui Beniamin! Sunați din trâmbiță la Tekoa! Dați semnalul la Bet-Hacherem! Căci din nord se ivește o nenorocire și o mare distrugere.

2. O voi distruge pe fiica Sionului, cea frumoasă și delicată,

3. împotriva căruia vin păstorii cu turmele lor; ei își întind corturile în jurul ei și fiecare își paște turma în dreptul lui.“

4. „Pregătiți-vă s-o atacați! Ridicați-vă! Să înaintăm în miezul zilei! Dar, vai, ziua se sfârșește și umbrele de seară se lungesc.

5. Ridicați-vă! Să înaintăm în timpul nopții și să-i distrugem palatele!“

6. „Așa vorbește Domnul : «Tăiați copaci și ridicați rampe de asalt împotriva Ierusalimului! Această cetate trebuie pedepsită, căci în ea este numai asuprire!

7. Așa cum o fântână își revarsă apele, tot așa își revarsă și această cetate răutatea. Violența și distrugerea răsună din ea. Boala și rana ei sunt pentru totdeauna înaintea Mea.

8. Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă înstrăinez de tine și să te prefac într-un pustiu, într-o țară de nelocuit.»“

9. „Așa vorbește Domnul Oștirilor: «Să culeagă rămășița lui Israel așa cum se culege via. Puneți mâna pe ea, așa cum pune culegătorul mâna pe mlădițe.»

10. Cui să-i vorbesc și pe cine să înștiințez ca ei să asculte? Iată, urechile le sunt astupateși nu pot lua aminte. Cuvântul Domnului este privit cu dispreț și nu-și găsesc plăcerea în el.

11. Eu însă sunt așa de plin de mânia Domnului încât n-o mai pot ține în mine. «Toarn-o peste copilul de pe uliță, peste tinerii adunați laolaltă, căci și bărbatul, și soția sa vor fi luați, și bătrânul, și cel încărcat de zile.

12. Casele lor vor trece în stăpânirea altora, împreună cu terenurile și soțiile lor, căci Îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării, zice Domnul.

13. De la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștig; de la profet până la preot, toți înșală.

14. Ei leagă în mod ușuratic rana poporului Meu, zicând: ‘Pace, pace!’, când nu este pace.

15. Dar se rușinează ei oare când săvârșesc vreo urâciune? Nu, nu le e rușine deloc și nici nu știu să roșească. De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad; vor fi răsturnați când îi voi pedepsi, zice Domnul.»“

16. „Așa vorbește Domnul : «Stați la răspântii și priviți! Întrebați care sunt cărările cele vechi, unde este calea cea bună; apoi umblați pe ea și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Dar ei spun: ‘Nu vrem să umblăm pe ea!’

17. Am pus păzitori peste voi. Luați aminte la sunetul trâmbiței! Dar ei spun: ‘Nu vrem să luăm aminte!’

18. De aceea, ascultați, neamuri, și priviți ce li se va întâmpla, voi, martori!

19. Ascultă și tu, pământule! Iată, voi aduce peste poporul acesta nenorocirea, rodul planurilor lui, pentru că nu a luat aminte la cuvintele Mele și a respins Legea Mea.

20. Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Șeba sau de trestia plăcut mirositoare, care vine dintr-o țară îndepărtată? Nu accept arderile voastre de tot și nu-Mi plac jertfele voastre.»“

21. „De aceea, așa vorbește Domnul : «Voi pune înaintea acestui popor pietre de poticnire în care se vor împiedica atât părinții, cât și copiii, atât vecinul, cât și prietenul său, și vor pieri.»“

22. „Așa vorbește Domnul : «Iată, vine un popor din țara de nord; un mare neam este stârnit de la marginile pământului.

23. Ei sunt înarmați cu arc și suliță; sunt cruzi și fără milă. Glasul lor urlă ca marea înfuriată; sunt călare pe cai și gata de luptă. Ei vin ca un războinic împotriva ta, fiică a Sionului.»“

24. „Am auzit vești despre ei și mâinile ne slăbesc; ne cuprinde chinul, ne apucă durerea ca pe o femeie care naște.

25. Nu ieșiți pe câmpuri și nu umblați pe drumuri, căci acolo este sabia dușmanului, iar teroarea este pretutindeni.

26. Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sac și rostogolește-te în cenușă. Plângi amarnic, ca după singurul tău fiu, căci pe neașteptate va veni pustiitorul peste noi.“

27. „Te făcusem un examinator, un rafinor printre cei din poporul Meu, ca să-i cunoști și să le cercetezi calea.

28. Toți sunt peste măsură de răzvrătiți, gata să bârfească. Sunt bronz și fier; toți sunt niște corupți.

29. Foalele suflă năprasnic și plumbul este topit de foc, dar rafinorul curăță degeaba; cei răi nu sunt înlăturați.

30. Sunt numiți argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat.“