Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36
  37. 37
  38. 38
  39. 39
  40. 40
  41. 41
  42. 42
  43. 43
  44. 44
  45. 45
  46. 46
  47. 47
  48. 48
  49. 49
  50. 50
  51. 51
  52. 52

Vechiul Testament

Noul Testament

Ieremia 25 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Cuvîntul, care a fost spus lui Ieremia despre tot poporul lui Iuda, în al patrulea an al Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda – acesta era cel dintîi an al lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului –

2. cuvînt, pe care l-a rostit Ieremia înaintea întregului popor al lui Iuda și înaintea tuturor locuitorilor Ierusalimului, zicînd:

3. „De la al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda, sînt douăzeci și trei de ani de cînd mi-a vorbit Cuvîntul Domnului; v’am vorbit de dimineață, și n’ați ascultat.

4. Domnul v’a trimes pe toți slujitorii Săi proorocii, i-a trimes disdedimineață; și n’ați ascultat, n’ați plecat urechea să ascultați.

5. Ei au zis: «Întoarceți-vă fiecare dela calea voastră cea rea și dela răutatea faptelor voastre, și veți rămînea în țara pe care v’am dat-o vouă și părinților voștri, din vecinicie în vecinicie;

6. nu vă duceți după alți dumnezei, ca să le slujiți și să vă închinați înaintea lor, nu Mă mîniați prin lucrarea mînilor voastre, și nu vă voi face niciun rău!»

7. Dar nu M’ați ascultat, zice Domnul, ci M’ați mîniat prin lucrarea mînilor voastre, spre nenorocirea voastră.“

8. De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor: „Pentru că n’ați ascultat cuvintele Mele,

9. iată, voi trimete să aducă toate popoarele dela miazănoapte, zice Domnul; și voi trimete la robul Meu Nebucadnețar, împăratul Babilonului; îi voi aduce împotriva acestei țări și împotriva locuitorilor ei, și împotriva tuturor acestor neamuri de jur împrejur, ca să le nimicească cu desăvîrșire și să facă din ele un pustiu și o pricină de batjocură, niște dărîmături vecinice.

10. Voi face să înceteze între ei strigătele de bucurie și strigătele de veselie, cîntecele mirelui și cîntecele miresei, uruitul morii și lumina lămpii.

11. Toată țara aceasta va fi o paragină, un pustiu, și neamurile acestea vor fi supuse împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani.

12. Dar cînd se vor împlini acești șaptezeci de ani, voi pedepsi pe împăratul Babilonului și pe neamul acela, zice Domnul, pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi țara Haldeilor, și o voi preface în niște dărîmături vecinice.

13. Voi aduce peste țara aceea toate lucrurile pe cari le-am vestit despre ea, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a proorocit Ieremia despre toate neamurile.

14. Căci neamuri puternice și împărați mari le vor supune și pe ele, și le voi răsplăti după faptele și lucrarea mînilor lor.“

15. Căci așa mi-a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Ia din mîna Mea, acest potir plin cu vinul mîniei Mele și dă-l să bea toate neamurile la cari te voi trimite.

16. Vor bea, și se vor ameți și vor fi ca niște nebuni, la vederea săbiei, pe care o voi trimite în mijlocul lor!

17. Eu am luat potirul din mîna Domnului, și l-am dat să-l bea toate neamurile la cari mă trimitea Domnul:

18. Ierusalimului și cetăților lui Iuda, împăraților și căpeteniilor sale, ca să le prefacă în dărîmături, într’un pustiu, să-i facă de batjocură și de blestem, cum se vede lucrul acesta astăzi;

19. lui Faraon, împăratul Egiptului, slujitorilor lui, căpeteniilor lui, și tot poporului lui;

20. la toată Arabia, tuturor împăraților țării Uț, tuturor împăraților țării Filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului, și celor ce au mai rămas din Asdod;

21. Edomului, Moabului, și copiilor lui Amon;

22. tuturor împăraților Tirului, tuturor împăraților Sidonului, și împăraților ostroavelor cari sînt dincolo de mare;

23. Dedanului, Temei, Buzului, și tuturor celor ce își rad colțurile bărbii,

24. tuturor împăraților Arabiei, și tuturor împăraților Arabilor cari locuiesc în pustie;

25. tuturor împăraților Zimrei, tuturor împăraților Elamului, și tuturor împărăților Mediei;

26. tuturor împăraților dela miazănoapte, de aproape sau de departe, și unora și altora, și tuturor împărațiilor lumii cari sînt pe fața pămîntului. Iar împăratul Șeșacului va bea după ei.

27. «Să le spui: «Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Beți, îmbătați-vă, și vărsați, și cădeți fără să vă mai ridicați, la vederea săbiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!»

28. «Și dacă nu vor vrea să ia din mîna ta potirul ca să bea, spune-le: «Așa vorbește Domnul oștirilor»: «Beți!

29. Căci iată că în cetatea peste care se cheamă Numele Meu, încep să fac rău: și voi să rămîneți nepedepsiți?» «Nu veți rămînea nepedepsiți, căci voi chema sabia peste toți locuitorii pămîntului, zice Domnul oștirilor.»

30. «Și tu, să le proorocești toate aceste lucruri, și să le spui: «Domnul va răcni de sus; din Locașul Lui cel sfînt va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului locuinței Lui; va striga, ca cei ce calcă în teasc, împotriva tuturor locuitorilor pămîntului.

31. Vuietul ajunge pînă la marginea pămîntului; căci Domnul Se ceartă cu neamurile, intră la judecată împotriva oricărei făpturi, și dă pe cei răi pradă săbiei, zice Domnul.“

32. „Așa vorbește Domnul oștirilor: «Iată, nenorocirea merge din popor în popor, și o mare furtună se ridică dela marginile pămîntului.

33. Cei pe cari-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinși de la un capăt al pămîntului pînă la celalt; nu vor fi nici jăliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor fi un gunoi de pămînt.

34. Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți-vă în cenușă, povățuitori ai turmelor! Căci au venit zilele junghierii voastre. Vă voi zdrobi, și veți cădea la pămînt ca un vas de preț.

35. Nu mai este niciun loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare pentru povățuitorii turmelor!

36. Se aud strigătele păstorilor, și gemetele povățuitorilor turmelor, căci Domnul le pustiește locul de pășune,

37. și colibele cele liniștite sînt nimicite de mînia aprinsă a Domnului.

38. El Și-a părăsit locuința, ca un pui de leu vizuina; așa că țara le este prefăcută în pustie de urgia nimicitorului și de mînia lui aprinsă.“