1. Şi Naaman, căpetenia oştirii împăratului Siriei, era un om mare şi demn de cinste înaintea stăpânului său, deoarece prin el Domnul dăduse eliberare Siriei; el era de asemenea un războinic viteaz, dar era lepros.
2. Şi sirienii ieşiseră în cete şi aduseseră captivă o tinerică din ţara lui Israel; şi ea servea soţiei lui Naaman.
3. Şi ea a spus stăpânei sale: Dacă ar fi voit Dumnezeu ca domnul meu să fie cu profetul din Samaria! El l-ar vindeca de lepra sa.
4. Şi unul a intrat şi a spus domnului său, zicând: Aşa şi aşa a zis tânăra care este din ţara lui Israel.
5. Şi împăratul Siriei a zis: Du-te, mergi, şi eu voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel. Şi el a plecat şi a luat cu el zece talanţi de argint şi şase mii de monede de aur şi zece schimburi de haine.
6. Şi a adus scrisoarea împăratului lui Israel, spunând: Acum, când această scrisoare ajunge la tine, iată, am trimis pe servitorul meu Naaman la tine, ca să îl vindeci de lepra lui.
7. Şi s-a întâmplat, după ce împăratul lui Israel a citit scrisoarea, că şi-a sfâşiat hainele şi a spus: Sunt eu Dumnezeu, ca să omor sau să înviez, că acest om trimite la mine să vindec un om de lepra lui? De aceea luaţi aminte, vă rog, şi vedeţi cum caută ceartă împotriva mea.
8. Şi s-a întâmplat, când Elisei, omul lui Dumnezeu, a auzit că împăratul lui Israel şi-a sfâşiat hainele, că a trimis la împărat, spunând: Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l să vină la mine şi va cunoaşte că este un profet în Israel.
9. Astfel Naaman a venit cu caii săi şi cu carul său şi a stat în picioare la uşa casei lui Elisei.
10. Şi Elisei a trimis un mesager la el, spunând: Du-te şi spală-te de şapte ori în Iordan, şi carnea ta îşi va reveni şi vei fi curat.
11. Dar Naaman s-a înfuriat şi a plecat şi a zis: Iată, eu gândeam: El va ieşi negreşit la mine şi va sta în picioare şi va chema numele Domnului Dumnezeului său şi îşi va legăna mâna asupra locului şi va vindeca pe cel lepros.
12. Nu sunt Abana şi Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele lui Israel? Nu aş putea să mă spăl în ele şi să fiu curat? Astfel el s-a întors şi a plecat în furie.
13. Şi servitorii lui s-au apropiat şi i-au vorbit şi au spus: Tatăl meu, dacă profetul ţi-ar fi cerut să faci vreun lucru mare, nu l-ai fi făcut? Cu cât mai mult atunci, când îţi spune: Spală-te şi fii curat?
14. Atunci el a coborât şi s-a scufundat de şapte ori în Iordan, conform spusei omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s-a făcut din nou precum este carnea unui copilaş, şi el a fost curat.
15. Şi s-a întors la omul lui Dumnezeu, el şi toată ceata lui, şi a venit şi a stat în picioare înaintea lui şi a zis: Iată acum cunosc că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel; şi acum, te rog, primeşte un dar de la servitorul tău.
16. Dar el a spus: Precum Domnul trăieşte înaintea căruia stau în picioare, nu voi primi. Iar el l-a constrâns să ia; dar Elisei a refuzat.
17. Şi Naaman a spus: Să nu se dea atunci, te rog, servitorului tău din pământul acesta povara a doi catâri? Pentru că servitorul tău nu va mai oferi de acum înainte nici ofrandă arsă, nici sacrificiu altor dumnezei, ci Domnului.
18. În acest lucru Domnul să ierte pe servitorul tău: că atunci când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo şi se sprijină de mâna mea şi eu mă prosternez în casa lui Rimon: când mă prosternez eu însumi în casa lui Rimon, Domnul să ierte pe servitorul tău în acest lucru.
19. Iar el i-a spus: Du-te în pace. Astfel a plecat de la el o bucată de cale.
20. Dar Ghehazi, servitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a spus: Iată, stăpânul meu a cruţat pe Naaman, acest sirian, neprimind din mâinile lui ceea ce a adus; precum Domnul trăieşte, voi alerga după el şi voi lua ceva de la el.
21. Astfel Ghehazi l-a urmat pe Naaman. Şi, când Naaman l-a văzut alergând după el, a coborât din car să îl întâlnească şi a spus: Este totul bine?
22. Iar el a zis: Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis, spunând: Iată, chiar acum au venit la mine din muntele Efraim, doi tineri dintre fiii profeţilor; dă-le, te rog, un talant de argint şi două schimburi de haine.
23. Şi Naaman a spus: Binevoieşte şi ia doi talanţi. Şi l-a constrâns şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, cu două schimburi de haine şi le-a pus pe doi dintre servitorii săi; şi ei le-au purtat înaintea lui.
24. Şi când a ajuns la turn, el le-a luat din mâna lor şi le-a pus în casă; şi a dat drumul oamenilor şi ei au plecat.
25. Dar el a intrat şi a stat în picioare înaintea stăpânului său. Şi Elisei i-a spus: De unde vii tu, Ghehazi? Iar el a zis: Servitorul tău nu a mers nicăieri.
26. Iar el i-a spus: Nu a mers inima mea cu tine, când omul s-a întors din carul său să te întâlnească? Este un timp de primit argint şi de primit haine, şi măslini şi vii, şi oi şi boi, şi robi şi roabe?
27. De aceea lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămânţa ta pentru totdeauna. Iar el a ieşit lepros din prezenţa lui, alb ca zăpada.