1. Şi s-a întâmplat, în anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, că Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească.
2. El era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească; şi a domnit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Numele mamei lui era Abi, fiica lui Zaharia.
3. Şi el a făcut ce era drept înaintea ochilor Domnului, conform cu toate câte David, tatăl său, făcuse.
4. El a îndepărtat înălţimile şi a sfărâmat idolii şi a tăiat dumbrăvile şi a spart în bucăţi şarpele de aramă, pe care Moise îl făcuse; deoarece până în acele zile copiii lui Israel ardeau tămâie pentru el; şi l-a numit Nehuştan.
5. El s-a încrezut în Domnul Dumnezeul lui Israel; astfel încât după el nu a fost nimeni asemenea lui printre toţi împăraţii lui Iuda, nici vreunul care fusese înainte de el.
6. Fiindcă el s-a alipit de Domnul şi nu s-a depărtat de la a-l urma, ci a păzit poruncile lui, pe care Domnul le poruncise lui Moise.
7. Şi Domnul a fost cu el; şi el prospera oriunde ieşea; şi s-a răzvrătit împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a servit.
8. El i-a lovit pe filisteni, până la Gaza şi graniţele ei, de la turnul paznicilor până la cetatea întărită.
9. Şi s-a întâmplat, în al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, că Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a urcat împotriva Samariei şi a asediat-o.
10. Şi la sfârşitul a trei ani a luat-o; în al şaselea an al lui Ezechia, care este al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel, Samaria a fost luată.
11. Şi împăratul Asiriei l-a dus pe Israel în Asiria şi i-a pus în Halah şi în Habor lângă râul Gozan şi în cetăţile mezilor;
12. Pentru că nu au ascultat de vocea Domnului Dumnezeul lor ci au călcat legământul său şi tot ceea ce Moise servitorul Domnului poruncise; şi au refuzat să le asculte şi să le facă.
13. Şi, în al paisprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a urcat împotriva tuturor cetăţilor întărite ale lui Iuda şi le-a luat.
14. Şi Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis la împăratul Asiriei în Lachis, spunând: Te-am ofensat; întoarce-te de la mine; ceea ce tu pui asupra mea voi purta. Şi împăratul Asiriei i-a rânduit lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.
15. Şi Ezechia i-a dat tot argintul care s-a găsit în casa Domnului şi în tezaurele casei împăratului.
16. În acel timp Ezechia a tăiat aurul de pe uşile templului Domnului şi stâlpii pe care Ezechia, împăratul lui Iuda, îi placase, şi l-a dat împăratului Asiriei.
17. Şi împăratul Asiriei i-a trimis pe Tartan şi pe Rab-Sarisa şi pe Rabşache din Lachis la împăratul Ezechia cu o mare oştire împotriva Ierusalimului. Şi ei s-au urcat şi au venit la Ierusalim. Şi după ce s-au urcat, au venit şi au stat lângă apeductul iazului superior, care este pe drumul mare al câmpului înălbitorului.
18. Şi după ce l-au chemat pe împărat au ieşit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă, şi Şebna scribul şi Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul.
19. Şi Rabşache le-a zis: Spuneţi-i acum lui Ezechia: Astfel spune marele împărat, împăratul Asiriei: Ce este această încredere în care te încrezi?
20. Tu spui, (dar ele sunt doar vorbe deşarte): Eu am sfat şi tărie pentru război. Şi în cine te încrezi, de te-ai răzvrătit împotriva mea?
21. Acum iată, tu te încrezi în toiagul acestei trestii frânte, în Egipt; pe care dacă un om se sprijină, îi va intra în mână şi o va străpunge; astfel este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei care se încred în el.
22. Dar dacă îmi spuneţi: Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru; nu este el acela, ale cărui înălţimi şi ale cărui altare Ezechia le-a îndepărtat şi a spus lui Iuda şi Ierusalimului: Vă veţi închina înaintea acestui altar în Ierusalim?
23. Şi acum, te rog, dă garanţii stăpânului meu, împăratul Asiriei, şi îţi voi da două mii de cai, dacă eşti în stare din partea ta să pui călăreţi pe ei.
24. Cum atunci vei abate faţa unei căpetenii dintre cei mai mici servitori ai stăpânului meu şi îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi?
25. Am urcat eu acum, fără Domnul, împotriva acestui loc, pentru a-l distruge? Domnul mi-a spus: Urcă-te împotriva acestei ţări şi distruge-o.
26. Atunci Eliachim şi Şebna şi Ioah au spus lui Rabşache: Vorbeşte, te rog, servitorilor tăi în limba siriană, fiindcă o înţelegem; şi nu ne vorbi în limba iudeilor în urechile poporului care este pe zid.
27. Dar Rabşache le-a spus: M-a trimis stăpânul meu la stăpânul tău şi la tine, pentru a spune aceste cuvinte? Nu la oamenii care stau pe zid, ca să îşi mănânce propriile lor fecale şi să îşi bea propria lor urina cu voi?
28. Atunci Rabşache s-a ridicat în picioare şi a strigat cu o voce tare în limba evreilor şi a vorbit, spunând: Ascultaţi cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei;
29. Astfel spune împăratul: Să nu vă înşele Ezechia, fiindcă nu va fi în stare să vă scape din mâna lui;
30. Nici nu lăsaţi pe Ezechia să vă facă să vă puneţi încrederea în Domnul, spunând: Domnul ne va elibera într-adevăr şi această cetate nu va fi dată în mâna împăratului Asiriei.
31. Nu daţi ascultare lui Ezechia, fiindcă astfel spune împăratul Asiriei: Faceţi pace cu mine aducându-mi un cadou şi ieşiţi la mine şi veţi mânca, fiecare din viţa lui şi fiecare din smochinul lui, şi veţi bea, fiecare din apele izvorului său,
32. Până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca ţara voastră, o ţară a grânelor şi a vinului, o ţară a pâinii şi a viilor, o ţară a măslinilor de untdelemn şi a mierii, ca să trăiţi şi să nu muriţi; şi nu daţi ascultare lui Ezechia, când el vă convinge, spunând: Domnul ne va elibera.
33. A scăpat vreodată, vreunul din dumnezeii naţiunilor, ţara lui din mâna împăratului Asiriei?
34. Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei şi ai Ivei? Au scăpat ei Samaria din mâna mea?
35. Cine sunt aceia dintre toţi dumnezeii ţărilor, care au scăpat ţara lor din mâna mea, ca Domnul să scape Ierusalimul din mâna mea?
36. Dar poporul a tăcut şi nu i-a răspuns niciun cuvânt, fiindcă porunca împăratului era, zicând: Să nu îi răspundeţi.
37. Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste casă, şi Şebna, scribul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.