1. În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început Osea, fiul lui Ela, să domnească în Samaria peste Israel; şi a domnit nouă ani.
2. Şi a făcut ce este rău înaintea ochilor Domnului, dar nu ca împăraţii lui Israel care fuseseră înaintea lui.
3. Împotriva lui s-a urcat Salmanasar, împăratul Asiriei; şi Osea a devenit servitorul lui şi i-a dăruit daruri.
4. Şi împăratul Asiriei a aflat de o uneltire a lui Osea, pentru că trimisese mesageri la So, împăratul Egiptului, şi nu adusese niciun dar împăratului Asiriei, precum făcuse an de an; de aceea împăratul Asiriei l-a închis şi l-a legat în închisoare.
5. Atunci împăratul Asiriei a venit în toată ţara şi s-a urcat la Samaria şi a asediat-o trei ani.
6. În anul al nouălea al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria şi a dus pe Israel în Asiria, şi i-a pus în Halah şi în Habor lângă râul Gozan şi în cetăţile mezilor.
7. Şi a fost astfel, deoarece copiii lui Israel păcătuiseră împotriva Domnului Dumnezeul lor, care îi scosese din ţara Egiptului, de sub mâna lui Faraon împăratul Egiptului, şi s-au temut de alţi dumnezei,
8. Şi au umblat în statutele păgânilor, pe care Domnul îi alungase dinaintea copiilor lui Israel, şi în ale împăraţilor lui Israel, pe care ei le făcuseră.
9. Şi copiii lui Israel au făcut în ascuns acele lucruri care nu erau drepte, împotriva Domnului Dumnezeul lor, şi şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, de la turnul paznicilor până la cetatea întărită.
10. Şi şi-au înălţat chipuri şi dumbrăvi pe fiecare deal înalt şi sub fiecare copac verde;
11. Şi acolo au ars tămâie pe toate înălţimile, precum au făcut păgânii pe care Domnul îi îndepărtase dinaintea lor; şi au lucrat lucruri stricate pentru a-l provoca pe Domnul la mânie;
12. Fiindcă au servit idolilor, despre care Domnul le spusese: Să nu faceţi acest lucru.
13. Totuşi, Domnul a mărturisit împotriva lui Israel şi împotriva lui Iuda prin toţi profeţii şi prin toţi văzătorii, spunând: Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi ţineţi poruncile mele şi statutele mele, conform cu toată legea pe care am poruncit-o părinţilor voştri şi pe care v-am trimis-o prin servitorii mei, profeţii.
14. Cu toate acestea ei au refuzat să asculte şi şi-au împietrit gâturile, ca gâtul părinţilor lor, care nu au crezut în Domnul Dumnezeul lor.
15. Şi au respins statutele lui şi legământul lui pe care îl făcuse cu părinţii lor şi mărturiile lui pe care el le-a mărturisit împotriva lor; şi au urmărit deşertăciune şi au devenit deşertăciune şi au mers după păgânii care erau de jur împrejurul lor, referitor la care Domnul le poruncise să nu facă asemenea lor.
16. Şi au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeul lor şi şi-au făcut chipuri turnate, doi viţei, şi au făcut o dumbravă şi s-au închinat la toată oştirea cerului şi i-au servit lui Baal.
17. Şi au făcut pe fiii şi pe fiicele lor să treacă prin foc şi au folosit ghicire şi descântare şi s-au vândut pentru a face rău înaintea ochilor Domnului, ca să îl provoace la mânie.
18. De aceea Domnul s-a mâniat foarte tare pe Israel şi i-a îndepărtat dinaintea vederii sale; a rămas numai tribul lui Iuda.
19. Şi nici Iuda nu a ţinut poruncile Domnului Dumnezeul lor, ci au umblat în statutele lui Israel pe care ei le făcuseră.
20. Şi Domnul a respins toată sămânţa lui Israel şi i-a chinuit şi i-a dat în mâna prădătorilor, până i-a aruncat dinaintea feţei sale.
21. Pentru că a rupt pe Israel de la casa lui David; şi ei l-au făcut pe Ieroboam, fiul lui Nebat, împărat; şi Ieroboam a mânat pe Israel de la a-l urma pe Domnul şi i-a făcut să păcătuiască un mare păcat.
22. Deoarece copiii lui Israel au umblat în toate păcatele pe care Ieroboam le-a făcut; ei nu s-au depărtat de ele;
23. Până când Domnul a îndepărtat pe Israel dinaintea feţei sale, precum spusese prin toţi servitorii săi, profeţii. Astfel a fost Israel dus din propria lor ţară în Asiria până în această zi.
24. Şi împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon şi de la Cuta şi de la Ava şi de la Hamat şi de la Sefarvaim şi i-a pus în cetăţile Samariei, în locul copiilor lui Israel; şi ei au stăpânit Samaria şi au locuit în cetăţile ei.
25. Şi astfel a fost la începutul locuirii lor acolo, că ei nu se temeau de Domnul; de aceea Domnul a trimis lei printre ei, care au omorât pe unii dintre ei.
26. Pentru aceea i-au vorbit împăratului Asiriei, spunând: Naţiunile pe care le-ai îndepărtat şi le-ai pus în cetăţile Samariei, nu cunosc obiceiul Dumnezeului ţării; de aceea el a trimis lei printre ei şi, iată, îi ucid, pentru că nu cunosc obiceiul Dumnezeului ţării.
27. Atunci împăratul Asiriei a poruncit, spunând: Duceţi acolo pe unul dintre preoţii pe care i-aţi adus de acolo; şi ei să meargă şi să locuiască acolo şi el să îi înveţe obiceiul Dumnezeului ţării.
28. Atunci unul dintre preoţii pe care îi duseseră din Samaria a venit şi a locuit în Betel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.
29. Totuşi, fiecare naţiune şi-a făcut dumnezeii săi şi i-a pus în casele înălţimilor pe care samaritenii le făcuseră, fiecare naţiune în cetăţile unde locuia.
30. Şi oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, şi oamenii din Cut au făcut pe Nergal, şi oamenii din Hamat au făcut pe Aşima,
31. Şi aviţii au făcut pe Nibhaz şi pe Tartac, şi sefarviţii au ars pe copiii lor în foc lui Adramelec şi lui Anamelec, dumnezeii sefarviţilor.
32. Astfel, ei s-au temut de Domnul şi şi-au făcut din oamenii cei mai de jos preoţi ai înălţimilor, care sacrificau pentru ei în casele înălţimilor.
33. S-au temut de Domnul şi au servit propriilor lor dumnezei, după obiceiul naţiunilor pe care le duseseră de aici.
34. Până în această zi ei fac după obiceiurile dinainte; nu se tem de Domnul, nici nu fac după statutele lor, sau după rânduielile lor, sau după legea şi porunca pe care Domnul a poruncit-o copiilor lui Iacob, pe care l-a numit Israel.
35. Cu care Domnul făcuse un legământ şi le poruncise, spunând: Să nu vă temeţi de alţi dumnezei şi să nu vă prosternaţi lor, nici să nu le serviţi, nici să nu le sacrificaţi;
36. Ci de Domnul, care v-a scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu un braţ întins, de el să vă temeţi şi lui să vă închinaţi şi lui să îi sacrificaţi.
37. Şi statutele şi rânduielile şi legea şi porunca pe care el le-a scris pentru voi să le ţineţi pentru a le face pentru totdeauna; şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.
38. Şi legământul pe care l-am făcut cu voi să nu îl uitaţi; nici să nu vă temeţi de alţi dumnezei.
39. Ci de Domnul Dumnezeul vostru să vă temeţi; şi el vă va elibera din mâna tuturor duşmanilor voştri.
40. Totuşi ei nu au dat ascultare, ci au făcut după obiceiul lor de dinainte.
41. Astfel, aceste naţiuni se temeau şi de Domnul şi serveau şi chipurilor lor cioplite, deopotrivă copiii lor şi copiii copiilor lor; precum au făcut părinţii lor, astfel fac ei până în această zi.