1. Domnul i-a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în prima zi a celui de-al doilea an după ce au ieșit din țara Egiptului:
2. „Israeliții să țină Paștele la vremea hotărâtă.
3. Să-l țină la vremea hotărâtă, în a paisprezecea zi a acestei luni, între cele două seri; să-l țineți potrivit cu toate hotărârile și toate legile luate cu privire la el.“
4. Moise le-a spus israeliților că trebuie să țină Paștele.
5. Ei au ținut Paștele în luna întâi, în a paisprezecea zi, între cele două seri, în pustia Sinai. Israeliții au făcut așa cum i-a poruncit Domnul lui Moise.
6. Au existat însă niște oameni care, fiind necurați din cauză că se atinseseră de un mort, n-au putut ține Paștele în ziua aceea. Ei s-au înfățișat înaintea lui Moise și a lui Aaron în aceeași zi
7. și i-au zis lui Moise: – Știm că suntem necurați din cauză că ne-am atins de un mort, dar de ce trebuie să fim împiedicați să aducem jertfă Domnului la vremea hotărâtă împreună cu ceilalți israeliți?
8. Moise le-a spus: – Așteptați până voi afla ce va porunci Domnul cu privire la voi.
9. Domnul i-a zis lui Moise:
10. „Spune-le israeliților: «Chiar dacă cineva dintre voi sau dintre urmașii voștri va fi necurat din cauză că a atins un mort sau va fi departe în călătorie, va putea totuși să țină Paștele Domnului.
11. Să-l țină în luna a doua, în a paisprezecea zi, între cele două seri; să mănânce mielul de Paște cu azime și cu ierburi amare.
12. Să nu lase nimic din el până dimineața și să nu-i zdrobească nici un os. Să țină Paștele conform tuturor hotărârilor luate cu privire la el.
13. Dar dacă cineva este și curat, și nici nu este plecat în călătorie, dar se abține să țină Paștele, să fie nimicit din popor pentru că n-a adus jertfă Domnului la vremea hotărâtă; un astfel de om își va purta păcatul.
14. Orice străin care locuiește între voi și dorește să sărbătorească Paștele Domnului , să facă acest lucru potrivit legii Paștelui, ținând cont de hotărârile luate cu privire la el; să aveți o singură lege atât pentru străin, cât și pentru băștinaș.»“
15. În ziua când a fost înălțat Tabernaculul, norul a acoperit Tabernaculul, adică Cortul Mărturiei; de seara până dimineața norul era deasupra Tabernaculului, arătând ca un foc.
16. Așa era tot timpul: ziua, norul acoperea Tabernaculul, iar noaptea arăta ca un foc.
17. Când norul se ridica de deasupra Cortului, israeliții porneau din nou la drum și, acolo unde se oprea norul, acolo își așezau tabăra și israeliții.
18. La porunca Domnului israeliții porneau și la porunca Domnului israeliții își așezau tabăra. Ei rămâneau în tabără atâta timp cât norul stătea deasupra Tabernaculului.
19. Când norul rămânea mai multe zile deasupra Tabernaculului, israeliții păzeau porunca Domnului și nu porneau.
20. Uneori norul rămânea doar câteva zile deasupra Tabernaculului, astfel că ei rămâneau în tabără la porunca Domnului și apoi, tot la porunca Domnului porneau.
21. Uneori norul rămânea de seara până dimineața, astfel că ei porneau dimineața, când norul se ridica. Dacă norul rămânea o zi și o noapte, ei porneau atunci când se ridica.
22. Dacă norul rămânea deasupra Tabernaculului două zile sau o lună sau mai multe zile, israeliții rămâneau în tabără și nu porneau; ei porneau doar atunci când acesta se ridica.
23. La porunca Domnului își așezau tabăra și la porunca Domnului porneau. Ei păzeau porunca Domnului , porunca Domnului dată prin Moise.