Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36

Vechiul Testament

Noul Testament

Numeri 35 Noua Traducere în limba Română (NTR)

Cetățile leviților

1. Domnul i-a vorbit lui Moise în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului:

2. „Poruncește-le israeliților să dea leviților, din moștenirea pe care o vor avea, niște cetăți în care să poată locui. Să le mai dea și pășuni în jurul acestor cetăți.

3. Cetățile să fie ale lor, ca să locuiască în ele, iar pășunile să fie pentru vitele, turmele și celelalte animale ale lor.

4. Pășunile din jurul cetăților pe care le veți da leviților să aibă, începând de la zidul exterior al cetății, o mie de coți de jur-împrejur.

5. În afara cetății să numărați două mii de coți în partea de răsărit, două mii de coți în partea de apus, două mii de coți în partea de nord și două mii de coți în partea de sud, astfel încât cetatea să fie în mijloc. Acestea să fie pășunile lor din jurul cetăților lor.

6. Șase din cetățile pe care le veți da leviților să fie cetăți de refugiu, în care să poată fugi ucigașul. Pe lângă acestea să le mai dați patruzeci și două de cetăți.

7. Astfel, toate cetățile pe care trebuie să le dați leviților să fie în număr de patruzeci și opt, împreună cu pășunile din jurul lor.

8. Cetățile pe care le veți oferi din moștenirea israeliților, să fie date astfel: cei ce au multe cetăți să dea mai multe și cei ce au puține cetăți să dea mai puține; fiecare seminție să dea leviților din cetățile ei, ținând cont de moștenirea pe care a primit-o.“

Cetățile de refugiu

9. Domnul i-a mai zis lui Moise:

10. „Vorbește-le israeliților și spune-le: «Când veți trece Iordanul în Canaan,

11. să alegeți câteva cetăți care să fie locuri de refugiu, unde să poată fugi ucigașul care a omorât fără voie o persoană.

12. Aceste cetăți vor fi locuri de refugiu dinaintea răzbunătorului, astfel încât ucigașul să nu fie omorât înainte de a se înfățișa în fața adunării pentru a fi judecat.

13. Din cetățile pe care le veți da, șase să fie cetăți de refugiu.

14. Trei să le dați de partea aceasta a Iordanului și trei în Canaan, ca cetăți de refugiu.

15. Aceste șase cetăți să fie locuri de refugiu pentru israeliți, pentru străini și pentru peregrinii din mijlocul vostru, pentru ca orice ucigaș care a omorât fără voie o persoană să poată fugi acolo.

16. Dacă un om lovește pe cineva cu un obiect de fier și-l ucide, acel om este un ucigaș; ucigașul trebuie să fie omorât.

17. Dacă cineva are în mână o piatră a cărei lovitură poate cauza moartea și lovește pe cineva omorându-l, acel om este un ucigaș; ucigașul trebuie să fie omorât.

18. Dacă cineva are în mână un obiect de lemn care poate cauza moartea și lovește pe cineva și-l omoară, acel om este un ucigaș; ucigașul trebuie să fie omorât.

19. Răzbunătorul sângelui să-l omoare pe ucigaș; atunci când îl va întâlni să-l omoare.

20. Dacă cineva împinge cu ură un om sau dacă-l pândește și aruncă cu ceva în el și-l omoară

21. sau dacă-l lovește cu pumnul din vrăjmășie și-l omoară, acel bărbat trebuie să fie omorât; el este un ucigaș. Răzbunătorul sângelui să-l omoare pe ucigaș când îl întâlnește.

22. Dar dacă cineva lovește dintr-odată un om, nu din dușmănie, sau dacă aruncă cu un obiect în el, fără să-l fi pândit dinainte,

23. sau dacă, fără să-l vadă, aruncă în el cu o piatră care poate cauza moartea și acesta moare, atunci, de vreme ce nu i-a fost dușman și n-a intenționat să-l rănească,

24. adunarea trebuie să judece între el și răzbunătorul sângelui, ținând cont de următoarele legi:

25. Adunarea trebuie să-l elibereze pe ucigaș din mâna răzbunătorului de sânge și să-l trimită înapoi în cetatea de refugiu în care fugise. El să locuiască acolo până la moartea marelui preot care a fost uns cu untdelemn sfânt.

26. Dar dacă ucigașul trece dincolo de limitele cetății de refugiu în care a fugit

27. și răzbunătorul sângelui îl găsește în afara cetății, atunci răzbunătorul sângelui îl poate omorî pe ucigaș și nu va fi vinovat de omor.

28. Acuzatul trebuie să rămână în cetatea de refugiu până la moartea marelui preot. Numai după moartea marelui preot se poate reîntoarce la proprietatea lui.

29. Acestea vor fi pentru voi hotărâri pe baza cărora să judecați toate generațiile care vor urma, oriunde veți locui:

30. Dacă cineva a ucis o persoană, ucigașul trebuie să fie omorât doar pe baza mărturiei mai multor martori. Nimeni să nu fie ucis doar pe baza mărturiei unei singure persoane.

31. Să nu acceptați răscumpărare pentru viața unui ucigaș vinovat de moarte. El trebuie să fie omorât!

32. Să nu acceptați răscumpărare pentru cel care a fugit într-o cetate de refugiu și să nu-i dați voie să se întoarcă și să locuiască în proprietatea lui înainte de moartea marelui preot.

33. Să nu pângăriți țara unde veți locui. Sângele pângărește țara și nu se poate face altfel de ispășire pentru pământul peste care a fost vărsat sânge, decât prin sângele celui care l-a vărsat.

34. Să nu pângăriți deci țara în care veți locui și în care voi locui și Eu, căci Eu, Domnul , locuiesc în mijlocul israeliților.»“