1. Cât de plăcute sunt Lăcașurile Tale, Doamne al Oștirilor!
2. Sufletul meu tânjește și suspină după curțile Domnului. Inima și trupul meu strigă de bucurie către Dumnezeul cel Viu.
3. Chiar și pasărea își găsește o casă, chiar și rândunica își găsește un cuib pentru ea, un loc unde să-și pună puii, un loc la altarele Tale, Doamne al Oștirilor, Împăratul meu și Dumnezeul meu!
4. Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta, căci ei Te laudă mereu! Sela
5. Ferice de oamenii a căror tărie este în Tine și a căror inimă se îndreaptă spre înălțimile Sionului.
6. Când străbat aceștia valea Plângerii, ei o prefac într-un loc cu izvoare, pe care ploaia timpurie îl acoperă cu iazuri.
7. Ei merg din putere în putere și se înfățișează înaintea lui Dumnezeu, în Sion.
8. Doamne , Dumnezeul Oștirilor, ascultă-mi rugăciunea! Pleacă-Ți urechea, Dumnezeule al lui Iacov! Sela
9. Scut al nostru, ia aminte, Dumnezeule! Privește cu bunăvoință la fața unsului Tău!
10. Mai bine o zi în curțile Tale, decât o mie în altă parte. Mai bine stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decât să locuiesc în corturile răutății.
11. Căci Domnul Dumnezeu este soare și scut; El dă îndurare și slavă. Nu lipsește de bine pe cei ce umblă în integritate.
12. Doamne al Oștirilor, ferice de omul care-și pune încrederea în Tine!