1. Naaman era conducătorul oștirii regelui Aramului. El era un om important pentru stăpânul său și totodată foarte respectat, pentru că prin el dăduse Domnul victorie lui Aram. Însă omul acesta, care ajunsese un războinic viteaz, era lepros.
2. Arameii ieșiseră la luptă în cete și luaseră captivă o tânără din țara lui Israel. Ea a ajuns slujitoarea soției lui Naaman.
3. Într-o zi ea a zis stăpânei sale: „Dacă stăpânul meu ar merge la profetul din Samaria, el l-ar vindeca de lepra lui.“
4. Naaman s-a dus la stăpânul său și i-a făcut de cunoscut tot ce i-a spus tânăra israelită.
5. Și regele Aramului i-a zis: „Du-te, căci voi trimite o scrisoare regelui lui Israel!“ Naaman a plecat luând cu el zece talanți de argint, șase mii se șecheli de aur și zece rânduri de haine.
6. El i-a înmânat regelui lui Israel scrisoarea care spunea astfel: „Când scrisoarea aceasta îți va fi înmânată vei ști că trebuie să-l vindeci pe slujitorul meu, Naaman, de lepra lui.“
7. După ce a citit scrisoarea, regele lui Israel și-a sfâșiat hainele și a zis: „Sunt eu Dumnezeu ca să omor și să înviez? De ce-mi spune să vindec un om de lepra lui? Să știți dar și să înțelegeți că el caută motiv de ceartă cu mine.“
8. Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israel și-a sfâșiat hainele, a trimis să spună regelui: „De ce ți-ai sfâșiat hainele? Trimite-l la mine și va ști că există un profet în Israel!“
9. Naaman a venit cu alaiul său de cai și care și s-a oprit la poarta casei lui Elisei.
10. Elisei i-a trimis un mesager, spunându-i: „Du-te și spală-te în Iordan de șapte ori, iar carnea ți se va vindeca și vei fi curat.“
11. Dar Naaman s-a mâniat și a plecat zicând: „Eu credeam că va ieși la mine, se va opri înaintea mea și va chema Numele Domnului , Dumnezeul lui, iar pe urmă își va pune mâna peste rană și mă va vindeca de lepră.
12. Nu sunt oare Abana și Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele Israelului? Nu puteam să mă spăl în ele și să fiu curat?“ Apoi s-a întors și a plecat plin de mânie.
13. Dar slujitorii lui s-au apropiat de el și i-au zis: „Părinte, dacă profetul ți-ar fi spus să faci un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult acum, când ți-a spus să te speli ca să fii curat!“
14. Atunci s-a coborât și s-a cufundat de șapte ori în Iordan, așa cum i-a spus omul lui Dumnezeu, iar carnea lui a devenit iarăși ca aceea a unui copilaș și s-a curățit.
15. Apoi Naaman împreună cu toți însoțitorii lui s-au întors la omul lui Dumnezeu. Când a ajuns, s-a oprit înaintea lui și i-a zis: Acum știu că nu este alt Dumnezeu pe tot pământul decât în Israel. Primește, te rog, un dar din partea slujitorului tău.
16. Dar Elisei i-a răspuns: Viu este Domnul , al Cărui slujitor sunt, că nu voi lua nimic. Și cu toate că Naaman a insistat, Elisei a refuzat darul.
17. Dacă nu vrei, a zis Naaman, dă voie, te rog, slujitorului tău să încarce pământ, atât cât pot duce doi catâri, pentru că de-acum înainte slujitorul tău nu va mai aduce arderi de tot sau jertfe altor dumnezei, ci numai Domnului.
18. Iată totuși ce-L rog pe Domnul să-i ierte slujitorului tău: când stăpânul meu intră în templul lui Rimon să se închine acolo, sprijinindu-se de brațul meu, mă închin și eu în templul lui Rimon. Să-l ierte deci Domnul pe slujitorul tău când mă voi închina în templul lui Rimon.
19. Elisei i-a răspuns: Du-te în pace. După ce Naaman a plecat de la el și a străbătut o anumită distanță,
20. Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, și-a zis: „Stăpânul meu l-a refuzat pe Naaman, arameul acesta, și nu a luat de la el ceea ce i-a adus. Viu este Domnul că voi alerga și voi lua ceva de la el.“
21. Astfel, Ghehazi s-a dus după Naaman. Când l-a văzut Naaman alergând după el, a coborât din car pentru a-l întâmpina și i-a zis: Totul este bine?
22. Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis însă să-ți spun: „Doi tineri dintre fiii profeților au venit chiar acum la mine din regiunea muntoasă a lui Efraim. Dă-mi, te rog, pentru ei un talant de argint și două rânduri de haine.“
23. Naaman i-a zis: Fă-mi, te rog, pe plac și ia doi talanți. Naaman a insistat și i-a pus doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două rânduri de haine. I-a mai dat și doi slujitori care să-l ajute cu povara.
24. Când a ajuns la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor și le-a pus în casă. Apoi le-a dat drumul oamenilor, iar ei au plecat.
25. După aceea s-a dus și s-a înfățișat înaintea stăpânului său, Elisei. De unde vii, Ghehazi? l-a întrebat Elisei. Slujitorul tău nu s-a dus nicăieri, a răspuns el.
26. Dar Elisei i-a zis: Oare n-a fost duhul meu cu tine, când s-a coborât omul acela din car și te-a întâmpinat? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, slujitori și slujitoare?
27. Lepra lui Naaman se va lipi de tine și de urmașii tăi pentru totdeauna! Ghehazi a plecat dinaintea lui Elisei lepros, alb ca zăpada.