1. Nu te făli cu ziua de mîne,căci nu știi ce poate aduce o zi. –
2. Să te laude altul, nu gura ta,un străin, nu buzele tale.
3. Piatra este grea, și nisipul este greu,dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea de cît amîndouă. –
4. Furia este fără milă și mînia năvalnică,dar cine poate sta împotriva geloziei? –
5. Mai bine o mustrare pe fațăde cît o prietenie ascunsă. –
6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui,dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. –
7. Sătulul calcă în picioare fagurul de miere,dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. –
8. Ca pasărea plecată din cuibul ei,așa este omul plecat din locul său.
9. Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima,așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10. Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău,dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. –
11. Fiule, fii înțelept, și înveselește-mi inima,și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. –
12. Omul chibzuit vede răul și se ascunde;dar proștii merg spre el și sînt pedepsiți. –
13. Ia-i haina, căci s’a pus chezaș pentru altul,ia-l zălog în locul unei străine. –
14. Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineață,este privită ca un blestem. –
15. O strașină, care picură necurmat într’o zi de ploaie,și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
16. Cine o oprește, parcă oprește vîntul,și parcă ține untdelemnul în mîna dreaptă. –
17. După cum ferul ascute ferul,tot așa și omul ațîță mînia altui om. –
18. Cine îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui,și cine-și păzește stăpînul va fi prețuit. –
19. Cum răspunde în apă fața la față,așa răspunde inima omului inimii omului. –
20. După cum locuința morților și adîncul nu se pot sătura,tot așa nici ochii omului nu se pot sătura. –
21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului:aceea este bunul nume pentru un om. –
22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor,nebunia tot n’ar ieși din el. –
23. Îngrijește bine de oile tale,și ia seama la turmele tale.
24. Căci nici o bogăție nu ține vecinic,și nici cununa nu rămîne pe vecie. –
25. Dupăce se ridică fînul, se arată verdeața nouă,și ierburile de pe munți sînt strînse. –
26. Mieii sînt pentru îmbrăcăminte,și țapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale,și pentru întreținerea slujnicelor tale.