1. Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace,decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! –
2. Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine,și va împărți moștenirea cu frații lui.
3. Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul;dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. –
4. Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită,și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. –
5. Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l-a făcut;cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. –
6. Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor,și părinții sînt slava copiilor lor. –
7. Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! –
8. Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:ori încotro se întorc, izbîndesc. –
9. Cine acopere o greșală, caută dragostea,dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. –
10. O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput,decît o sută de lovituri pe cel nebun. –
11. Cel rău nu caută decît răscoală,dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. –
12. Mai bine să întîlnești o ursoaică jefuită de puii ei,decît un nebun în timpul nebuniei lui. –
13. Celui ce întoarce rău pentru bine,nu-i va părăsi răul casa. –
14. Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;deaceea, curmă cearta înainte de a se înteți. –
15. Cel ce iartă pe vinovat și osîndește pe cel nevinovat,sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. –
16. La ce slujește argintul în mîna nebunului?Să cumpere înțelepciunea? Dar n’are minte. –
17. Prietenul adevărat iubește oricînd,și în nenorocire ajunge ca un frate. –
18. Omul fără minte dă chezășie,se pune chezaș pentru aproapele său. –
19. Cine iubește certurile iubește păcatul,și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea. –
20. Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea,și cel cu limba stricată cade în nenorocire. –
21. Cine dă naștere unui nebun va avea întristare,și tatăl unui nebun nu poate să se bucure. –
22. O inimă veselă este un bun leac,dar un duh mîhnit usucă oasele. –
23. Cel rău primește daruri pe ascuns,ca să sucească și căile dreptății. –
24. Înțelepciunea este în fața omului priceput,dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. –
25. Un fiu nebun aduce necaz tatălui său,și amărăciune celei ce l-a născut. –
26. Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit la o gloabă,nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. –
27. Cine își înfrînează vorbele, cunoaște știința,și cine are duhul potolit este un om priceput. –
28. Chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea,și de priceput dacă și-ar ținea gura.