Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31

Vechiul Testament

Noul Testament

Proverbe 14 Versiunea Dumitru Cornilescu Corectată (VDCC)

1. Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei. –

2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocotește. –

3. În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. –

4. Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roade. –

5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. –

6. Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. –

7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. –

8. Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. –

9. Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. –

10. Inima își cunoaște necazurile și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –

11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –

12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –

13. De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, și bucuria poate sfârși prin necaz. –

14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. –

15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –

16. Înțeleptul se teme și se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică. –

17. Cine este iute la mânie face prostii, și omul plin de răutate se face urât. –

18. Cei proști au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință. –

19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni, și cei nelegiuiți înaintea porților celui neprihănit. –

20. Săracul este urât chiar și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni. –

21. Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. –

22. În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.

23. Oriunde se muncește este și câștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. –

24. Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți, dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie. –

25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. –

26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. –

27. Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele morții. –

28. Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –

29. Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –

30. O inimă liniștită este viața trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –

31. Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. –

32. Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. –

33. Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol. –

34. Neprihănirea înalță pe un popor, dar păcatul este rușinea popoarelor. –

35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.