1. Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. –
2. Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de silnicie. –
3. Cine-și păzește gura, își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. –
4. Leneșul dorește mult, și totuși, n-are nimic, dar cei harnici se satură. –
5. Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât și se acoperă de rușine. –
6. Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. –
7. Unul face pe bogatul, și n-are nimic, altul face pe săracul, și are totuși mari avuții. –
8. Omul cu bogăția lui își răscumpără viața, dar săracul n-ascultă mustrarea. –
9. Lumina celor neprihăniți arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. –
10. Prin mândrie se ațâță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. –
11. Bogăția câștigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, crește. –
12. O nădejde amânată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață. –
13. Cine nesocotește Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. –
14. Învățătura înțeleptului este un izvor de viață, ca să abată pe om din cursele morții. –
15. O minte sănătoasă câștigă bunăvoință, dar calea celor stricați este pietroasă. –
16. Orice om chibzuit lucrează cu cunoștință, dar nebunul își dă la iveală nebunia. –
17. Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –
18. Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. –
19. Împlinirea unei dorințe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău. –
20. Cine umblă cu înțelepții se face înțelept, dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău. –
21. Nenorocirea urmărește pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniți vor fi răsplătiți cu fericire. –
22. Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi, dar bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit. –
23. Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hrană îmbelșugată, dar mulți pier din pricina nedreptății lor. –
24. Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată. –
25. Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă. –