1. În ziua aceea, în țara lui Iuda se va cânta acest cântec: «Avem o cetate puternică! Dumnezeu a făcut mântuire din zidurile și meterezele ei!
2. Deschide-ți porțile ca să poată intra neamul cel drept, neamul ce păzește credința!
3. Celui cu mintea statornică Tu îi asiguri pacea – da, pacea, căci se încrede în Tine.
4. Încredeți-vă în DOMNUL pentru totdeauna, pentru că în Domnul , da, în DOMNUL , aveți o stâncă veșnică!
5. Căci El i-a umilit pe cei ce locuiesc pe înălțimi, a doborât cetatea cea îngâmfată; a doborât-o la pământ, a aruncat-o în țărână.
6. Ea este călcată în picioare, de picioarele celui asuprit, și strivită sub pașii celor nevoiași.
7. Calea celui drept este netedă, cărarea celui drept pe care Tu o netezești este dreaptă.
8. Da, DOAMNE , umblând pe cărarea poruncilor Tale, Te așteptăm! Numele Tău și aducerea-aminte despre Tine sunt dorința sufletului nostru.
9. Sufletul meu tânjește după Tine noaptea și duhul dinăuntrul meu Te caută dis-de-dimineață, căci atunci când judecățile Tale sunt pe pământ, locuitorii lumii învață dreptatea.
10. Chiar dacă celui rău i se arată îndurare, el tot nu învață dreptatea; tot nedrept se poartă chiar într-o țară unde domnește dreptatea, nerecunoscând măreția DOMNULUI.
11. DOAMNE , mâna Ta este ridicată, dar ei n-o văd. Lasă-i să-Ți vadă râvna pentru poporul Tău și să li se facă rușine! Lasă ca focul pregătit pentru dușmanii Tăi să-i mistuie!
12. Dar nouă, DOAMNE , Tu ne vei da pacea, căci tot ce am realizat, Tu ai făcut pentru noi.
13. DOAMNE, Dumnezeul nostru, și alți stăpâni în afară de Tine au domnit peste noi, dar noi recunoaștem doar Numele Tău.
14. Acei morți nu se mai întorc la viață, spiritele lor nu se vor mai ridica, căci i-ai pedepsit, i-ai nimicit și le-ai șters toată pomenirea.
15. Tu, Doamne , ai înmulțit neamul; ai înmulțit neamul și ai lărgit toate hotarele țării. Meriți să fii slăvit!
16. DOAMNE , ei Te-au căutat când erau în necaz; când îi disciplinai, ei își revărsau tânguirea înaintea Ta.
17. Ca o femeie însărcinată și gata să nască, care se zvârcolește și țipă în durerile ei, așa eram noi înaintea Ta, DOAMNE.
18. Am purtat în pântece copii, ne-am zvârcolit în dureri, dar am născut vânt. Mântuirea n-am adus-o pe pământ și nu i-am născut pe locuitorii lumii.
19. Dar morții tăi se vor întoarce la viață, trupurile lor se vor ridica. Treziți-vă și cântați de bucurie, cei ce locuiți în țărână, căci roua voastră este o rouă strălucitoare, iar pământul îi va naște pe cei ce au murit!
20. Du-te, poporul Meu, intră în odăile tale și închide-ți ușile după tine! Ascunde-te pentru o scurtă vreme, până trece indignarea!
21. Căci, iată! DOMNUL iese din locuința Sa ca să-i pedepsească pe locuitorii pământului pentru nelegiuirea lor. Pământul va arăta sângele vărsat pe el și nu își va mai ascunde ucișii.