1. De aceea fiţi urmaşi ai lui Dumnezeu, precum copii iubiţi.
2. Şi umblaţi în dragoste, precum şi Cristos ne-a iubit şi s-a dat pe sine însuşi ofrandă pentru noi şi sacrificiu lui Dumnezeu pentru aromă bine mirositoare.
3. Dar curvia şi toată necurăţia sau lăcomia să nu le lăsaţi niciodată să fie numite între voi, precum se cuvine sfinţilor;
4. Nici murdării, nici vorbiri prosteşti, nici glume vulgare, care nu sunt cuviincioase; ci mai degrabă aducerea de mulţumiri.
5. Fiindcă ştiţi aceasta, că niciun curvar, sau spurcat, sau lacom, care este idolatru, nu are moştenire în împărăţia lui Cristos şi a lui Dumnezeu.
6. Nu lăsaţi pe nimeni să vă înşele prin cuvinte deşarte, fiindcă din cauza acestora vine furia lui Dumnezeu peste copiii neascultării.
7. De aceea nu fiţi părtaşi cu ei.
8. Fiindcă odinioară eraţi întuneric, dar acum sunteţi lumină în Domnul; umblaţi precum copii ai luminii;
9. (Fiindcă rodul Duhului este în toată bunătatea şi în dreptate şi în adevăr),
10. Încercând ce este plăcut Domnului.
11. Şi să nu aveţi părtăşie cu faptele neroditoare ale întunericului; ci, mai degrabă, mustraţi-le.
12. Fiindcă este ruşine şi numai a vorbi despre cele făcute de ei în taină.
13. Dar toate cele mustrate sunt arătate de lumină; fiindcă cea care arată totul pe faţă, este lumina.
14. De aceea el spune: Trezeşte-te, tu, care dormi, şi scoală-te dintre morţi şi Cristos îţi va da lumină.
15. Vedeţi dar, să umblaţi cu chibzuinţă, nu precum cei proşti, ci precum cei înţelepţi,
16. Răscumpărând timpul, pentru că zilele sunt rele.
17. Din această cauză nu fiţi fără minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului.
18. Şi nu vă îmbătaţi cu vin, în care este destrăbălare; dimpotrivă, fiţi umpluţi cu Duhul,
19. Vorbind vouă înşivă în psalmi şi imnuri şi cântări spirituale; cântând şi cântând în inima voastră Domnului,
20. Mulţumind totdeauna pentru toate Dumnezeului şi Tatălui, în numele Domnului nostru Isus Cristos,
21. Supunându-vă unii altora în teama de Dumnezeu.
22. Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri ca Domnului;
23. Pentru că soţul este capul soţiei, precum şi Cristos este capul bisericii şi el este salvatorul trupului.
24. De aceea, precum biserica este supusă lui Cristos, tot aşa şi soţiile să se supună propriilor soţi în totul.
25. Soţilor, iubiţi-vă soţiile, precum şi Cristos a iubit biserica şi s-a dat pe sine însuşi pentru ea,
26. Ca să o sfinţească şi să o cureţe cu spălarea apei prin cuvânt,
27. Ca să îşi prezinte lui însuşi o biserică glorioasă, neavând pată, sau zbârcitură, sau ceva de felul acesta, ci ca să fie sfântă şi fără cusur.
28. Aşa sunt datori soţii să îşi iubească soţiile, ca pe propriile lor trupuri. Cel ce îşi iubeşte soţia, se iubeşte pe sine însuşi.
29. Fiindcă nimeni nu şi-a urât vreodată propria lui carne, ci o hrăneşte şi o îngrijeşte, precum şi Domnul face bisericii;
30. Pentru că suntem membre ale trupului său, din carnea sa şi din oasele sale.
31. Din această cauză va lăsa un om pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia lui, şi cei doi vor fi un singur trup.
32. Acesta este un mare mister; dar eu vorbesc referitor la Cristos şi la biserică.
33. Totuși, fiecare dintre voi în parte, astfel să îşi iubească soţia ca pe sine însuşi; şi soţia să se teamă cu respect de soţ.