Feagaiga Tuai

Feagaiga Fou

Faamasino 9:23-41 O LE TUSI PA'IA - Ekalesia Katoliko Roma (RSCB)

23. ‘ona tu‘uina atu ai lea e le Atua o le loto leaga ‘iā Apimeleko ma tagata o Sekema; ‘ona fa‘a‘ole‘ole ai lea o tagata o Sekema ‘iā Apimeleko,

24. ‘ina ‘ia o‘o le sauā na faia i atali‘i o Ierupaala e to‘afitugafulu, ma ‘ia tauia lo latou toto ‘iā Apimeleko lo latou uso, na na fasiotia i latou, ‘atoa ma tagata o Sekema e na fesoasoani ‘iā te ia i le fasiga o ona uso.

25. ‘Ua tofia e tagata o Sekema nisi e lamalama ‘iā te ia i tumutumu o mauga; ‘ua latou faoa mea a i latou uma o ē ui ane ‘iā i latou i lea ala; ‘ona ta‘u atu ai lea ‘iā Apimeleko.

26. ‘Ona ō mai ai lea o Kaala le atali‘i o Epeto ma ona uso, ‘ua latou ō atu i Sekema; ‘ona fa‘alagolago ai lea ‘iā te ia o tagata o Sekema.

27. ‘Ua latou ō atu i le fanua, ‘ua latou tau vine i o latou tōvine, ‘ua latou solia fo‘i fua o le vine, ‘ua pepese fiafia i latou; ‘ua latou ō atu fo‘i i le malumalu o lo latou atua, na latou ‘a‘ai, ma inu, ma ‘ua latou fetu‘u ‘iā Apimeleko.

28. ‘Ona fa‘apea atu ai lea o Kaala le atali‘i o Epeto, “Po o ai ‘ea Apimeleko po o ai fo‘i Sekema tatou te ‘au‘auna i ai? E lē o le atali‘i o Ierupaala ‘ea o Sepula fo‘i o le ‘ua tofia e ia e pule la ‘outou ‘au‘auna i tagata o Hamoro le tamā o Sekema; se a le mea tatou te ‘au‘auna ai ‘iā te ia?

29. E! ‘ana ‘iā te a‘u le pule i le nu‘u nei: po ‘ua ‘ou ‘ave ‘ese ai ‘iā Apimeleko! ‘Ua fa‘apea atu fo‘i o ia ‘iā Apimeleko, ‘‘Inā fa‘ato‘atele ia au ‘au ma e sau.’”

30. ‘Ua fa‘alogo fo‘i Sepula le ali‘i o le ‘a‘ai i ‘upu a Kaala le atali‘i o Epeto, ‘ona matuā tupu ai lea o lona ita.

31. ‘Ua ia ‘a‘auina atu fa‘alilolilo le savali ‘iā Apimeleko ‘ua fa‘apea atu, “Fa‘auta, o Kaala le atali‘i o Epeto ma ona uso, ‘ua latou ō mai i Sekema; fa‘auta fo‘i, ‘ua latou lagaina le ‘a‘ai e fou ‘iā te oe.

32. O lenei, ‘ia e laga po mai oe, ‘atoa ma le nu‘u ‘ua ‘iā te oe, ma ē lalafi i le vao;

33. a o‘o fo‘i i le taeao i le fa‘ato‘ā alu a‘e o le lā, ‘e te laga mai ai, ma e fa‘asalalau mai i luma o le ‘a‘ai; fa‘auta fo‘i, o ia ma le nu‘u ‘ua ‘iā te ia, a latou ō atu ‘iā te oe, ‘ona faitalia lea oe se mea ‘e te faia ‘iā te ia.”

34. ‘Ona laga po ai lea o Apimeleko ‘atoa ma le nu‘u uma ‘ua ‘iā te ia, ‘ua latou lalafi e latalata ane i Sekema o ‘au e fa.

35. ‘Ua alu atu fo‘i Kaala le atali‘i o Epeto, ‘ua tu fo‘i o ia i le puipui o le faitoto‘a o le ‘a‘ai; ‘ona laga mai ai lea o Apimeleko ma le nu‘u ‘ua ‘iā te ia sa lalafi.

36. ‘Ua iloa atu e Kaala le nu‘u, ‘ona fa‘apea atu ai lea o ia ‘iā Sepula, “Fa‘auta i le nu‘u ‘ua alu ifo i tumutumu o mauga,”‘Ona fai mai ai lea o Sepula ‘iā te ia, “‘Ua e iloa tau o ata o mauga a peiseaī ni tagata.”

37. ‘Ona toe fai atu ai lea o Kaala, ‘ua fa‘apea atu, “Fa‘auta, ‘ua ō ifo le nu‘u mai le mea maualuga i le nu‘u, ‘ua alu ane fo‘i le tasi ‘au i le aluna o i Meoneni.”

38. ‘Ona fai atu ai lea o Sepula ‘iā te ia, “O fea o i ai nei lou gutu, sa e fa‘apea ai, ‘O ai ‘ea Apimeleko matou te ‘au‘auna ‘iā te ia?’ E lē o le nu‘u ‘ea lenei sa e ta‘ufa‘atauva‘aina? o lenei, alu atu ia, tou te tau ma i latou.”

39. ‘Ona alu atu lea o Kaala i luma o tagata o Sekema, ‘ua tau ma Apimeleko.

40. ‘Ona tulia lea o ia e Apimeleko ‘ua sola lava ia i ona luma; e to‘atele o i latou ‘ua pa‘u‘ū ‘ua manunu‘a, ‘ua o‘o atu i le puipui o le faitoto‘a.

41. ‘Ua nofo Apimeleko i Aruma, a ‘ua tuli e Sepula ‘iā Kaala ma lona ‘au uso, ‘ina ‘ia lē nonofo i latou i Sekema.

Faitau le mataupu e atoatoa Faamasino 9