17. Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta:„Țîșnește, fîntînă! Cîntați în cinstea ei!
18. Fîntîna, pe care au săpat-o căpeteniile,Pe care au săpat-o mai marii poporului,Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!“Din pustia aceasta s’au dus la Matana;
19. din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;
20. din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.
21. Israel a trimes soli la Sihon, împăratul Amoriților, ca să-i spună:
22. „Lasă-mă să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, și nu vom bea apă din fîntîni; vom ținea drumul împărătesc, pînă vom trece de ținutul tău.“
23. Sihon n’a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strîns tot poporul, și a ieșit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaț, și s’a luptat împotriva lui Israel.
24. Israel l-a bătut cu ascuțișul săbiei și i-a cucerit țara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.
25. Israel a luat toate cetățile acelea, și s’a așezat în toate cetățile Amoriților, în Hesbon și în toate satele de prin împrejurimi.
26. Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriților. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, și-i luase toată țara pînă la Arnon.