Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21
  22. 22
  23. 23
  24. 24
  25. 25
  26. 26
  27. 27
  28. 28
  29. 29
  30. 30
  31. 31
  32. 32
  33. 33
  34. 34
  35. 35
  36. 36

Vechiul Testament

Noul Testament

Numeri 21 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s’a luptat împotriva lui Israel și a luat mai mulți prinși de război.

2. Atunci Israel a făcut Domnului o juruință, și a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrșire cetățile.“

3. Domnul a auzit glasul lui Israel, și a dat pe Cananiți în mînile lui. Israeliții i-au nimicit cu desăvîrșire, pe ei și cetățile lor; și locul acela l-au numit Horma.

4. Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului. Poporul și-a perdut răbdarea pe drum

5. și a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, și ni s’a scîrbit sufletul de această hrană proastă.“

6. Atunci Domnul a trimes împotriva poporului niște șerpi înfocați, cari au mușcat poporul, așa încît au murit mulți oameni în Israel.

7. Poporul a venit la Moise, și a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, și împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi acești șerpi.“ Moise s’a rugat pentru popor.

8. Domnul a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe înfocat, și spînzură-l de o prăjină; oricine este mușcat, și va privi spre el, va trăi.“

9. Moise a făcut un șarpe de aramă, și l-a pus într’o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe, și privea spre șarpele de aramă, trăia.

10. Copiii lui Israel au plecat, și au tăbărît la Obot.

11. Au plecat din Obot, și au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din fața Moabului, spre răsăritul soarelui.

12. De acolo au plecat, și au tăbărît în valea Zered.

13. De acolo au plecat și au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieșind din ținutul Amoriților; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab și Amoriți.

14. De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului:„Vaheb în Sufa,Șivoaiele Arnonului,

15. Și scurgerile șivoaielor,Cari se întind înspre Ar și se ating cu hotarul lui Moab.“

16. De acolo s’au dus la Beer. La această fîntînă Domnul a zis lui Moise: „Strînge poporul, și le voi da apă.“

17. Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta:„Țîșnește, fîntînă! Cîntați în cinstea ei!

18. Fîntîna, pe care au săpat-o căpeteniile,Pe care au săpat-o mai marii poporului,Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!“Din pustia aceasta s’au dus la Matana;

19. din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;

20. din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.

21. Israel a trimes soli la Sihon, împăratul Amoriților, ca să-i spună:

22. „Lasă-mă să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, și nu vom bea apă din fîntîni; vom ținea drumul împărătesc, pînă vom trece de ținutul tău.“

23. Sihon n’a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strîns tot poporul, și a ieșit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaț, și s’a luptat împotriva lui Israel.

24. Israel l-a bătut cu ascuțișul săbiei și i-a cucerit țara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.

25. Israel a luat toate cetățile acelea, și s’a așezat în toate cetățile Amoriților, în Hesbon și în toate satele de prin împrejurimi.

26. Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriților. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, și-i luase toată țara pînă la Arnon.

27. De aceea zic poeții: „Veniți la Hesbon!Să se zidească din nou și să se întărească cetatea lui Sihon.

28. Căci a ieșit un foc din Hesbon,O flacără din cetatea lui Sihon,Și a mistuit pe Ar-Moab,Pe locuitorii înălțimilor Arnonului.

29. Vai de tine, Moab!Ești pierdut, poporul lui Chemoș!El a făcut pe fiii lui fugari,Și pe fetele lui le-a dat roabeLui Sihon, împăratul Amoriților.

30. Noi am aruncat cu săgețile asupra lor:Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit;Am pustiit pînă la Nofah,Care se întinde pînă la Medeba.“

31. Israel s’a așezat astfel în țara Amoriților.

32. Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari țineau de el, și au isgonit pe Amoriții cari erau în ele.

33. Au schimbat apoi drumul, și s’au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.

34. Domnul a zis lui Moise: „Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el și tot poporul lui, și toată țara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriților, care locuia la Hesbon.“

35. Și ei l-au bătut, pe el și pe fiii lui, și tot poporul lui, de n’au lăsat să scape unul măcar, și au pus mîna pe țara lui.