11. Și Domnul a zis lui Moise: „Pînă cînd Mă va nesocoti poporul acesta? Pînă cînd nu va crede el în Mine, cu toate minunile pe cari le fac în mijlocul lui?
12. De aceea, îl voi lovi cu ciumă, și-l voi nimici, dar pe tine te voi face un neam mai mare și mai puternic decît el.“
13. Moise a zis Domnului: „Egiptenii vor auzi lucrul acesta, ei, din mijlocul cărora ai scos pe poporul acesta prin puterea Ta.
14. Și vor spune locuitorilor țării aceleia. Ei știau că Tu, Domnul, ești în mijlocul poporului acestuia; că Te arătai în chip văzut, Tu, Domnul; că norul Tău stă peste el; că Tu mergi înaintea lui ziua într’un stîlp de nor, și noaptea într’un stîlp de foc.
15. Dacă omori pe poporul acesta ca pe un singur om, neamurile, cari au auzit vorbindu-se de Tine, vor zice:
16. «Domnul n’avea putere să ducă pe poporul acesta în țara pe care jurase că i-o va da: de aceea l-a omorît în pustie!»
17. Acum, să se arate puterea Domnului în mărimea ei, cum ai spus cînd ai zis:
18. «Domnul este încet la mînie și bogat în bunătate, iartă fărădelegea și răsvrătirea; dar nu ține pe cel vinovat drept nevinovat, și pedepsește fărădelegea părinților în copii pînă la al treilea și la al patrulea neam.
19. Iartă dar fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt pînă aici.“
20. Și Domnul a spus: „Iert cum ai cerut.
21. Dar cît este de adevărat că Eu sînt viu și că slava Domnului va umplea tot pămîntul,
22. atît este de adevărat că toți ceice au văzut cu ochii lor slava Mea, și minunile pe cari le-am făcut în Egipt și în pustie, și totuș M’au ispitit de zece ori acum, și n’au ascultat glasul Meu,
23. toți aceia nu vor vedea țara pe care am jurat părinților lor că le-o voi da, și anume, toți cei ce M’au nesocotit, n’o vor vedea.
24. Iar pentrucă robul Meu Caleb a fost însuflețit de un alt duh, și a urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în țara în care s’a dus, și urmașii lui o vor stăpîni.