18. Cînd a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor cari-l aduseseră.
19. El însuș s’a întors dela petrăriile de lîngă Ghilgal, și a zis: „Împărate, am să-ți spun ceva în taină.“ Împăratul a zis: „Tăcere!“ Și toți cei ce erau lîngă el au ieșit afară.
20. Ehud a început vorba cu el pe cînd stătea singur în odaia lui de vară, și a zis: „Am un cuvînt din partea lui Dumnezeu pentru tine.“ Eglon s’a sculat de pe scaun.
21. Atunci Ehud a întins mîna stîngă, a scos sabia din partea dreaptă, și i-a împlîntat-o în pîntece.
22. Chiar și mînerul a intrat după fer, și grăsimea s’a strîns în jurul ferului; căci n’a putut scoate sabia din pîntece, ci a lăsat-o în trup așa cum o înfipsese.
23. Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile dela odaia de sus după el, și a tras zăvorul.
24. Dupăce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s’au uitat; și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis: „Fără îndoială, își acopere picioarele în odaia de vară.“
25. Au așteptat multă vreme; și fiindcă el nu deschidea ușile odăii de sus, au luat cheia și au descuiat; și iată că stăpînul lor era mort, întins pe pămînt.
26. Pînă să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării, și a scăpat în Seira.
27. Cum a ajuns, a sunat din trîmbiță în muntele lui Efraim. Copiii lui Israel s’au pogorît cu el din munte, și el s’a pus în fruntea lor.