Capitolele

  1. 1
  2. 2
  3. 3
  4. 4
  5. 5
  6. 6
  7. 7
  8. 8
  9. 9
  10. 10
  11. 11
  12. 12
  13. 13
  14. 14
  15. 15
  16. 16
  17. 17
  18. 18
  19. 19
  20. 20
  21. 21

Vechiul Testament

Noul Testament

Judecători 3 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Iată neamurile pe cari le-a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toți cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului.

2. El voia numai ca vîrstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască și să învețe războiul, și anume cei ce nu-l cunoscuseră mai înainte.

3. Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toți Cananiții, Sidoniții, și Heviții cari locuiau în muntele Liban, dela muntele Baal-Hermon pînă la intrarea Hamatului.

4. Neamurile acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentruca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe cari le dăduse părinților lor prin Moise.

5. Și copiii lui Israel au locuit în mijlocul Cananiților, Hetiților, Amoriților, Fereziților, Heviților și Iebusiților;

6. au luat de neveste pe fetele lor, și au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor, și au slujit dumnezeilor lor.

7. Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul, și au slujit Baalilor și idolilor.

8. Domnul S’a aprins de mînie împotriva lui Israel, și i-a vîndut în mînile lui Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei. Și copiii lui Israel au fost supuși opt ani lui Cușan-Rișeataim.

9. Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, care i-a izbăvit: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb.

10. Duhul Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel, și a pornit la război. Domnul a dat în mînile lui pe Cușan-Rișeataim, împăratul Mesopotamiei, și mîna Lui a fost puternică împotriva lui Cușan-Rișeataim.

11. Țara a avut odihnă patruzeci de ani. Și Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

12. Copiii lui Israel au făcut iarăș ce nu plăcea Domnului; și Domnul a întărit pe Eglon, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentrucă făcuseră ce nu plăcea Domnului.

13. Eglon a strîns la el pe fiii lui Amon și pe Amaleciți, și a pornit. A bătut pe Israel, și a luat cetatea Finicilor.

14. Și copiii lui Israel au fost supuși optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului.

15. Copiii lui Israel au strigat către Domnul, și Domnul le-a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mîna dreaptă. Copiii lui Israel au trimes prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului.

16. Ehud și-a făcut o sabie cu două tăișuri, lungă de un cot, și a încins-o pe subt haine, în partea dreaptă.

17. A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras.

18. Cînd a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor cari-l aduseseră.

19. El însuș s’a întors dela petrăriile de lîngă Ghilgal, și a zis: „Împărate, am să-ți spun ceva în taină.“ Împăratul a zis: „Tăcere!“ Și toți cei ce erau lîngă el au ieșit afară.

20. Ehud a început vorba cu el pe cînd stătea singur în odaia lui de vară, și a zis: „Am un cuvînt din partea lui Dumnezeu pentru tine.“ Eglon s’a sculat de pe scaun.

21. Atunci Ehud a întins mîna stîngă, a scos sabia din partea dreaptă, și i-a împlîntat-o în pîntece.

22. Chiar și mînerul a intrat după fer, și grăsimea s’a strîns în jurul ferului; căci n’a putut scoate sabia din pîntece, ci a lăsat-o în trup așa cum o înfipsese.

23. Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile dela odaia de sus după el, și a tras zăvorul.

24. Dupăce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s’au uitat; și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis: „Fără îndoială, își acopere picioarele în odaia de vară.“

25. Au așteptat multă vreme; și fiindcă el nu deschidea ușile odăii de sus, au luat cheia și au descuiat; și iată că stăpînul lor era mort, întins pe pămînt.

26. Pînă să se dumirească ei, Ehud a luat-o la fugă, a trecut de pietrării, și a scăpat în Seira.

27. Cum a ajuns, a sunat din trîmbiță în muntele lui Efraim. Copiii lui Israel s’au pogorît cu el din munte, și el s’a pus în fruntea lor.

28. El le-a zis: „Veniți după mine, căci Domnul a dat în mînile voastre pe vrăjmașii voștri Moabiți.“ Ei s’au pogorît după el, au pus stăpînire pe vadurile Iordanului, în fața Moabului, și n’au lăsat pe nimeni să treacă.

29. Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toți voinici și viteji, și n’a scăpat unul.

30. În ziua aceea Moabul a fost smerit subt mîna lui Israel. Și țara a avut odihnă optzeci de ani.

31. După el, a urmat Șamgar, fiul lui Anat. El a ucis șase sute de oameni dintre Filisteni cu un otig de plug. Și el a fost un izbăvitor al lui Israel.