14. „Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfîntul lui Israel: «Din pricina voastră, trimet pe vrăjmaș împotriva Babilonului, și pogor pe toți fugarii, chiar și pe Haldei, pe corăbiile cu cari se făleau.
15. Eu sînt Domnul, Sfîntul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru.“
16. Așa vorbește Domnul, care a croit un drum pe mare, și o cărare pe apele cele puternice,
17. care a scos cară și cai, o oștire și războinici viteji, culcați deodată împreună, ca să nu se mai scoale, nimiciți, și stinși ca un muc de lumînare:
18. „Nu vă mai gîndiți la ce a fost mai înainte, și nu vă mai uitați la cele vechi!
19. Iată, voi face ceva nou, și-i gata să se întîmple: să nu-l cunoașteți voi oare? Voi face un drum prin pustie, și rîuri în locuri secetoase.
20. Fiarele cîmpului Mă vor slăvi, șacalii și struții, pentrucă voi da ape în pustie, și rîuri în locuri secetoase, ca să adăp pe poporul Meu, pe poporul Meu cel ales,
21. poporul pe care Mi l-am alcătuit, ca să vestească laudele Mele.“
22. „Și tu nu M’ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit de Mine, Israele!
23. Nu Mi-ai adus oile tale ca ardere de tot, și nu M’ai cinstit cu jertfele tale. Nu te-am chinuit cu daruri de mîncare, pe cari trebuia să Mi le aduci; și nu te-am obosit cu jertfe de tămîie.
24. Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argint, și nu M’ai săturat cu grăsimea jertfelor tale: dar tu M’ai chinuit cu păcatele tale, și M’ai obosit cu nelegiuirile tale.
25. Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.
26. Adu-Mi aminte, să ne judecăm împreună, vorbește tu însuți, ca să-ți scoți dreptatea.
27. Cel dintîi tată al tău a păcătuit, și învățătorii tăi s’au răsvrătit împotriva Mea.
28. De aceea am socotit ca niște pîngăriți pe căpeteniile sfîntului locaș, am dat pierzării pe Iacov, și batjocorii pe Israel.“