1. „Acum, așa vorbește Domnul, care te-a făcut, Iacove, și Cel ce te-a întocmit, Israele!“ Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: ești al Meu.“
2. Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; și rîurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde, și flacăra nu te va aprinde.
3. Căci Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, Sfîntul lui Israel, Mîntuitorul tău! Eu dau Egiptul ca preț pentru răscumpărarea ta, Etiopia și Saba în locul tău.
4. De aceea, pentrucă ai preț în ochii Mei, pentrucă ești prețuit și te iubesc, dau oameni pentru tine, și popoare pentru viața ta.
5. Nu te teme de nimic, căci Eu sînt cu tine, Eu voi aduce înapoi neamul tău dela răsărit, și te voi strînge dela apus.
6. Voi zice miază noaptei: «Dă încoace!» și miazăzilei: «Nu opri», ci adu-Mi fiii din țările depărtate și fiicele dela marginea pămîntului:
7. pe toți ceice poartă Numele Meu și pe cari i-am făcut spre slava Mea, pe cari i-am întocmit și i-am alcătuit.“
8. „Scoate afară poporul cel orb, care totuș are ochi, și surzii, cari totuș au urechi.
9. Să se strîngă toate neamurile și să se adune popoarele! Cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Cari dintre ei ne-au făcut cele dintîi proorocii? Să-și aducă martorii și să-și dovedească dreptatea, ca să asculte oamenii și să zică: «Adevărat!“ –
10. „Voi sînteți martorii Mei –, zice Domnul, – voi și Robul Meu pe care L-am ales, ca să știți, ca să Mă credeți și să înțelegeți că Eu sînt: înainte de Mine n’a fost făcut niciun Dumnezeu, și după Mine nu va fi,
11. Eu, Eu sînt Domnul, și afară de Mine nu este niciun Mîntuitor!
12. Eu am vestit, am mîntuit, am proorocit, nu sînt străin între voi; voi Îmi sînteți martori –, zice Domnul, – că Eu sînt Dumnezeu.
13. Eu sînt dela început, și nimeni nu izbăvește din mîna Mea; cînd lucrez Eu, cine se poate împotrivi?“
14. „Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfîntul lui Israel: «Din pricina voastră, trimet pe vrăjmaș împotriva Babilonului, și pogor pe toți fugarii, chiar și pe Haldei, pe corăbiile cu cari se făleau.
15. Eu sînt Domnul, Sfîntul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru.“
16. Așa vorbește Domnul, care a croit un drum pe mare, și o cărare pe apele cele puternice,
17. care a scos cară și cai, o oștire și războinici viteji, culcați deodată împreună, ca să nu se mai scoale, nimiciți, și stinși ca un muc de lumînare:
18. „Nu vă mai gîndiți la ce a fost mai înainte, și nu vă mai uitați la cele vechi!
19. Iată, voi face ceva nou, și-i gata să se întîmple: să nu-l cunoașteți voi oare? Voi face un drum prin pustie, și rîuri în locuri secetoase.
20. Fiarele cîmpului Mă vor slăvi, șacalii și struții, pentrucă voi da ape în pustie, și rîuri în locuri secetoase, ca să adăp pe poporul Meu, pe poporul Meu cel ales,
21. poporul pe care Mi l-am alcătuit, ca să vestească laudele Mele.“
22. „Și tu nu M’ai chemat, Iacove, căci te-ai obosit de Mine, Israele!
23. Nu Mi-ai adus oile tale ca ardere de tot, și nu M’ai cinstit cu jertfele tale. Nu te-am chinuit cu daruri de mîncare, pe cari trebuia să Mi le aduci; și nu te-am obosit cu jertfe de tămîie.
24. Nu Mi-ai cumpărat trestie mirositoare cu argint, și nu M’ai săturat cu grăsimea jertfelor tale: dar tu M’ai chinuit cu păcatele tale, și M’ai obosit cu nelegiuirile tale.
25. Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.
26. Adu-Mi aminte, să ne judecăm împreună, vorbește tu însuți, ca să-ți scoți dreptatea.
27. Cel dintîi tată al tău a păcătuit, și învățătorii tăi s’au răsvrătit împotriva Mea.
28. De aceea am socotit ca niște pîngăriți pe căpeteniile sfîntului locaș, am dat pierzării pe Iacov, și batjocorii pe Israel.“