Vechiul Testament

Noul Testament

Isaia 30:3-14 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

3. Dar, ocrotirea lui Faraon vă va da de rușine, și adăpostul supt umbra Egiptului vă va da de ocară.

4. Căci voivozii lui au și ajuns la Țoan, și trimeșii lui au și atins Hanesul.

5. Dar toți vor rămînea de rușine, din pricina unui popor, care nu le va fi de folos, nici nu-i va ajuta, nici nu le va folosi, ci va fi spre rușinea și ocara lor.“

6. Proorocie asupra unor dobitoace dela miazăzi: printr’un ținut strîmtorat și necăjit, de unde vine leoaica și leul, năpîrca și șarpele sburător, își duc ei bogățiile în spinarea măgarilor, și vistieriile pe cocoașa cămilelor, către un popor care nu le va fi de folos.

7. Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic; de aceea eu numesc lucrul acesta: „zarvă fără nici o ispravă.“

8. „Du-te acum – zice Domnul – de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliță, și sapă-le într’o carte, ca să rămînă pînă în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie și în veci de veci.

9. Scrie că: «Poporul acesta este un popor răzvrătit, niște copii mincinoși, niște copii cari nu vor să asculte Legea Domnului,

10. cari zic văzătorilor: «Să nu vedeți!» și proorocilor: «Să nu proorociți adevăruri, ci spuneți-ne lucruri măgulitoare, proorociți-ne lucruri închipuite!

11. Abateți-vă din drum, dați-vă în lături de pe cărare, lăsați-ne în pace cu Sfîntul lui Israel!“

12. De aceea așa vorbește Sfîntul lui Israel: „Fiindcă lepădați cuvîntul acesta, și vă încredeți în sîlnicie și vicleșuguri, și vă sprijiniți pe ele,

13. de aceea nelegiuirea aceasta va fi pentru voi ca spărtura unui zid înalt, care, spărgîndu-se, amenință să cadă, și a cărui prăbușire vine deodată, într’o clipă:

14. îl sfărîmă cum se sfărîmă un vas de pămînt, care se sfărîmă fără nicio milă, și din ale cărui sfărîmături nu mai rămîne nici un ciob măcar, cu care să iei foc din vatră, sau să scoți apă din fîntînă.“

Citiți capitolul complet Isaia 30