21. A venit pedeapsa și peste țara cîmpiei, peste Holon, peste Iahaț, peste Mefaat,
22. peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim,
23. peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon,
24. peste Cheriiot, peste Boțra, peste toate cetățile din țara Moabului, fie depărtate, fie apropiate.
25. Tăria Moabului este frîntă, și brațul lui zdrobit, zice Domnul.“
26. „Îmbătați-l, căci s’a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui, și să ajungă de rîs și el!
27. N’a fost Israel de rîsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap, ori de cîte ori vorbești de el?
28. Părăsiți cetățile, și locuiți în stînci, locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii, cari își fac cuibul pe marginea peșterilor!
29. Am auzit de fudulia mîndrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui, și de inima lui îngîmfată.“
30. „Cunosc, zice Domnul, înfumurarea lui, lăudăroșeniile lui deșarte, și faptele lui de nimic.“
31. „De aceea gem pentru Moab, și mă jălesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres.
32. Vie din Sibma, te plîng mai mult de cît Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau pînă la marea Iaezerului; dar pustiitorul s’a aruncat peste strîngerea roadelor tale și peste culesul viilor tale.
33. Și astfel, s’a dus bucuria și veselia din cîmpiile și din țara roditoare a Moabului.“ „Am secat vinul din teascuri – zice Domnul –; nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sînt strigăte de război, nu strigăte de bucurie.
34. Strigătele Hesbonului răsună pînă la Eleale, și glasul lor se aude pînă la Iahaț, dela Țoar pînă la Horonaim, pînă la Eglat-Șelișia; căci și apele Nimrimului sînt prefăcute în pustiu.
35. „Vreau s’o isprăvesc în Moab, zice Domnul, cu cel ce se suie pe înălțimile de jerfă, și aduce tămîie dumnezeului său.