29. Căci iată că în cetatea peste care se cheamă Numele Meu, încep să fac rău: și voi să rămîneți nepedepsiți?» «Nu veți rămînea nepedepsiți, căci voi chema sabia peste toți locuitorii pămîntului, zice Domnul oștirilor.»
30. «Și tu, să le proorocești toate aceste lucruri, și să le spui: «Domnul va răcni de sus; din Locașul Lui cel sfînt va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului locuinței Lui; va striga, ca cei ce calcă în teasc, împotriva tuturor locuitorilor pămîntului.
31. Vuietul ajunge pînă la marginea pămîntului; căci Domnul Se ceartă cu neamurile, intră la judecată împotriva oricărei făpturi, și dă pe cei răi pradă săbiei, zice Domnul.“
32. „Așa vorbește Domnul oștirilor: «Iată, nenorocirea merge din popor în popor, și o mare furtună se ridică dela marginile pămîntului.
33. Cei pe cari-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinși de la un capăt al pămîntului pînă la celalt; nu vor fi nici jăliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor fi un gunoi de pămînt.
34. Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți-vă în cenușă, povățuitori ai turmelor! Căci au venit zilele junghierii voastre. Vă voi zdrobi, și veți cădea la pămînt ca un vas de preț.
35. Nu mai este niciun loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare pentru povățuitorii turmelor!
36. Se aud strigătele păstorilor, și gemetele povățuitorilor turmelor, căci Domnul le pustiește locul de pășune,
37. și colibele cele liniștite sînt nimicite de mînia aprinsă a Domnului.
38. El Și-a părăsit locuința, ca un pui de leu vizuina; așa că țara le este prefăcută în pustie de urgia nimicitorului și de mînia lui aprinsă.“