17. Și omul acela a zis: „Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd: „Haidem la Dotan.“ Iosif s’a dus după frații săi, și i-a găsit la Dotan.
18. Ei l-au zărit de departe, și pînă să se apropie de ei, s’au sfătuit să-l omoare.“
19. Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de visuri!
20. Veniți acum, să-l omorîm și să-l aruncăm într’una din aceste gropi; vom spune că l-a mîncat o fiară sălbatică, și vom vedea ce se va alege de visurile lui.“
21. Ruben a auzit lucrul acesta, și l-a scos din mînile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!“
22. Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sînge; ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie, și nu puneți mîna pe el.“ Căci avea de gînd să-l scape din mînile lor, și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23. Cînd a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță, pe care o avea pe el.
24. L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.