14. Israel i-a zis: „Du-te, rogu-te, și vezi dacă frații tăi sînt sănătoși, și dacă oile sînt bine; și adu-mi vești.“ L-a trimes astfel din valea Hebronului și Iosif a ajuns la Sihem.
15. Pe cînd rătăcea pe cîmp, l-a întîlnit un om. Omul acela l-a întrebat: „Ce cauți?“
16. „Caut pe frații mei,“ a răspuns Iosif; „spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?“
17. Și omul acela a zis: „Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd: „Haidem la Dotan.“ Iosif s’a dus după frații săi, și i-a găsit la Dotan.
18. Ei l-au zărit de departe, și pînă să se apropie de ei, s’au sfătuit să-l omoare.“
19. Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de visuri!
20. Veniți acum, să-l omorîm și să-l aruncăm într’una din aceste gropi; vom spune că l-a mîncat o fiară sălbatică, și vom vedea ce se va alege de visurile lui.“
21. Ruben a auzit lucrul acesta, și l-a scos din mînile lor. El a zis: „Să nu-i luăm viața!“
22. Ruben le-a zis: „Să nu vărsați sînge; ci mai bine aruncați-l în groapa aceasta care este în pustie, și nu puneți mîna pe el.“ Căci avea de gînd să-l scape din mînile lor, și să-l aducă înapoi la tatăl său.
23. Cînd a ajuns Iosif la frații săi, aceștia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriță, pe care o avea pe el.
24. L-au luat și l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25. „Apoi au șezut să mănînce. Ridicîndu-și ochii, au văzut o ceată de Ismaeliți venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămîie, cu leac alinător și smirnă, pe cari le duceau în Egipt.
26. Atunci Iuda a zis fraților săi: „Ce vom cîștiga să ucidem pe fratele nostru și să-i ascundem sîngele?
27. Veniți mai bine să-l vindem Ismaeliților, și să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.“ Și frații lui l-au ascultat.