1. Pe cînd sta Ezra, plîngînd și cu fața la pămînt înaintea Casei lui Dumnezeu, și făcea această rugăciune și mărturisire, se strînsese la el o mulțime foarte mare de oameni din Israel, bărbați, femei și copii, și poporul vărsa multe lăcrămi.
2. Atunci Șecania, fiul lui Iehiel, dintre fiii lui Elam, a luat cuvîntul și a zis lui Ezra: „Am păcătuit împotriva Dumnezeului nostru, ducîndu-ne la femei străine cari fac parte din popoarele țării. Dar Israel n’a rămas fără nădejde în această privință.
3. Să facem acum un legămînt cu Dumnezeul nostru pentru izgonirea tuturor acestor femei și a copiilor lor, după părerea domnului meu și a celor ce se tem de poruncile Dumnezeului nostru. Și facă-se după Lege.
4. Scoală-te, căci treaba aceasta te privește. Noi vom fi cu tine. Îmbărbătează-te și lucrează.“
5. Ezra s’a sculat, și a pus pe căpeteniile preoților, Leviților și întregului Israel, să jure că vor face ce se spusese. Și ei au jurat.
6. Apoi Ezra a plecat dinaintea Casei lui Dumnezeu, și s’a dus în odaia lui Iohanan, fiul lui Eliașib. Cînd a intrat, n’a mîncat pîne și n’a băut apă, pentrucă era mîhnit din pricina păcatului fiilor robiei.
7. S’a dat de veste în Iuda și la Ierusalim că toți fiii robiei trebuie să se adune la Ierusalim,
8. și că, după părerea căpeteniilor și bătrînilor, oricui nu va veni în trei zile i se vor lua averile, și el însuș va fi izgonit din adunarea fiilor robiei.
9. Toți bărbații lui Iuda și Beniamin s’au strîns la Ierusalim în trei zile. Era a douăzecea zi a lunii a noua. Tot poporul stătea pe locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurînd din pricina împrejurării aceleia și de ploaie.
10. Preotul Ezra s’a sculat și le-a zis: „Ați păcătuit luînd femei străine, și ați făcut pe Israel și mai vinovat.