15. Chiar și în pustie Mi-am ridicat mîna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărîsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă din toate țările;
16. și aceasta pentrucă au lepădat poruncile Mele și n’au urmat legile Mele, și pentrucă au pîngărit Sabatele Mele, căci inima nu li s’a depărtat dela idolii lor.
17. Dar m’am uitat cu milă la ei, nu i-am nimicit, și nu i-am stîrpit în pustie.
18. Atunci am zis fiilor lor în pustie: „Nu vă luați după rînduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor, și nu vă spurcați cu idolii lor!
19. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru; umblați întocmai după rînduielile Mele, păziți poruncile Mele, și împliniți-le.
20. Sfințiți Sabatele Mele, căci ele sînt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru!“
21. Dar fiii s’au răzvrătit și ei împotriva Mea. N’au umblat după rînduielile Mele, n’au păzit și n’au împlinit poruncile Mele, pe cari trebuie să le împlinească omul, ca să trăiască prin ele, și au pîngărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gînd să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mînia împotiva lor în pustie.
22. Dar Mi-am tras mîna înapoi, și am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt.
23. În pustie, Mi-am ridicat iarăș mîna spre ei, și le-am jurat că am să-i împrăștii printre neamuri, și să-i risipesc în felurite țări,
24. pentrucă n’au împlinit poruncile Mele, și au lepădat învățăturile Mele, au pîngărit Sabatele mele, și și-au întors ochii spre idolii părinților lor.
25. Ba încă le-am dat și legi cari nu erau bune, și porunci prin cari nu puteau să trăiască.
26. I-am spurcat prin darurile lor de mîncare, cînd treceau prin foc pe toți întîii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel, și să le arăt că Eu sînt Domnul.“