6. Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: „Trăiește chiar și în sîngele tău!“ Da, ți-am zis: „Trăiește chiar și în sîngele tău!“
7. Te-am înmulțit cu zecile de mii, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s’au rotunjit țîțele, ți-a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot.
8. Cînd am trecut Eu pe lîngă tine, M’am uitat la tine, și iată că îți venise vremea, vremea dragostelor. Atunci am întins peste tine poala hainei Mele, ți-am acoprit goliciunea, ți-am jurat credință, am făcut legămînt cu tine, zice Domnul Dumnezeu, și ai fost a Mea!
9. Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sîngele de pe tine, și te-am uns cu untdelemn.
10. Ți-am dat haine cusute cu fir, și o încălțăminte de piele de vițel de mare, te-am încins cu in supțire, și te-am îmbrăcat în mătasă.
11. Te-am împodobit cu scule scumpe, ți-am pus brățări la mînă, și o salbă la gît;
12. ți-am pus o verigă în nas, cercei în urechi, și o cunună minunată pe cap.
13. Astfel, ai fost împodobită cu aur și cu argint, și ai fost îmbrăcată cu in supțire, cu mătasă și cusături cu fir. Ai mîncat floarea făinei, miere și untdelemn. Erai de o frumuseță desăvîrșită, ba ajunsesei chiar împărăteasă.
14. Ți s’a dus vestea printre neamuri, pentru frumuseța ta; căci era desăvîrșită de tot, datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu.“
15. „Dar te-ai încrezut în frumuseța ta, și ai curvit, la adăpostul numelui tău celui mare; ți-ai revărsat curviile înaintea tuturor trecătorilor, și te-ai dat lor.
16. Ai luat și din hainele tale, ți-ai făcut înălțimi pe cari le-ai împodobit cu toate colorile, și ai curvit pe ele: așa cum nu s’a întîmplat și nici nu se va mai întîmpla vreodată.
17. Ți-ai luat pînă și minunatele tale podoabe de aur și de argint, pe cari ți le dădusem, și ți-ai făcut niște chipuri de bărbați, cu cari ai curvit.
18. Ți-ai luat și hainele cusute la gherghef, le-ai îmbrăcat cu ele și ai adus acestor chipuri untdelemnul Meu și tămîia Mea.
19. Pînea pe care ți-o dădusem, floarea făinii, untdelemnul și mierea, cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor, ca niște tămîie cu un miros plăcut. Iată ce s’a întîmplat, zice Domnul Dumnezeu!“
20. „Apoi ți-ai luat fiii și fiicele, pe cari Mi-i născusei, și i-ai jertfit lor, ca să le slujească de mîncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale,
21. de Mi-ai mai junghiat fiii, și i-ai dat, trecîndu-i prin foc în cinstea lor?