12. Dacă nu primește pacea cu tine și vrea să facă război cu tine, atunci s’o împresori.
13. Și dupăce Domnul, Dumnezeul tău, o va da în mînile tale, să treci prin ascuțișul săbiei pe toți cei de parte bărbătească.
14. Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele, și tot ce va mai fi în cetate, toată prada, și să mănînci toată prada vrăjmașilor tăi, pe cari ți-i va da în mînă Domnul, Dumnezeul tău.
15. Așa să faci cu toate cetățile cari vor fi foarte departe de tine, și cari nu fac parte din cetățile neamurilor acestora.
16. Dar în cetățile popoarelor acestora, a căror țară ți-o dă ca moștenire Domnul, Dumnezeul tău, să nu lași cu viață nimic care suflă.
17. Ci să nimicești cu desăvîrșire popoarele acelea, pe Hetiți, pe Amoriți, pe Cananiți, pe Fereziți, pe Heviți, și Iebusiți, cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău,
18. ca să nu vă învețe să faceți după toate urîciunile pe cari le fac ele pentru dumnezeii lor, și să păcătuiți astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru.
19. Dacă vei împresura multe zile o cetate cu care ești în război, ca s’o cucerești, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu securea; să mănînci din ei și să nu-i tai; căci pomul de pe cîmp este oare un om ca să fie nimicit prin împresurare de tine?
20. Numai copacii pe cari-i vei ști că nu sînt pomi buni de mîncat, vei putea să-i strici și să-i tai, și vei putea să faci cu ei întărituri împotriva cetății care este în război cu tine, pînă va cădea.