25. Cînd s’a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i-a zis: „Pentruce n’ai venit cu mine, Mefiboșet?“
26. Și el a răspuns: „Împărate, domnul meu, slujitorul meu m’a înșelat, căci robul tău, care este olog, zisese: «Voi pune șaua pe măgar, voi încăleca pe el, și voi merge cu împăratul.»
27. Și el a înegrit pe robul tău la domnul meu împăratul. Dar domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede.
28. Căci toți cei din casa tatălui meu au fost niște oameni vrednici de moarte înaintea împăratului domnul meu; și totuș, tu ai pus pe robul tău în rîndul celor ce mănîncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu, și ce am să cer eu împăratului?“
29. Împăratul i-a zis: „Ce mai vorbești atîta? Am spus: «Tu și Țiba, veți împărți pămînturile.“
30. Și Mefiboșet a zis împăratului: „Să ia chiar totul, căci împăratul domnul meu se întoarce în pace acasă.“