22. Dar David a zis: „Ce am eu cu voi, fiii Țeruiei, și pentruce vă arătați astăzi protivnicii mei? Astăzi să se omoare oare vreun om în Israel? Nu știu eu că împărățesc azi peste Israel?“
23. Și împăratul a zis lui Șimei: „Nu vei muri!“ Împăratul i-a jurat că nu-l va omorî.
24. Mefiboșet, fiul lui Saul, s’a pogorît și el înaintea împăratului. Nu-și îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-și spălase hainele, din ziua cînd plecase împăratul pînă în ziua cînd se întorcea în pace.
25. Cînd s’a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i-a zis: „Pentruce n’ai venit cu mine, Mefiboșet?“
26. Și el a răspuns: „Împărate, domnul meu, slujitorul meu m’a înșelat, căci robul tău, care este olog, zisese: «Voi pune șaua pe măgar, voi încăleca pe el, și voi merge cu împăratul.»
27. Și el a înegrit pe robul tău la domnul meu împăratul. Dar domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede.
28. Căci toți cei din casa tatălui meu au fost niște oameni vrednici de moarte înaintea împăratului domnul meu; și totuș, tu ai pus pe robul tău în rîndul celor ce mănîncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu, și ce am să cer eu împăratului?“
29. Împăratul i-a zis: „Ce mai vorbești atîta? Am spus: «Tu și Țiba, veți împărți pămînturile.“
30. Și Mefiboșet a zis împăratului: „Să ia chiar totul, căci împăratul domnul meu se întoarce în pace acasă.“
31. Barzilai, Galaaditul, s’a pogorît din Roghelim, și a trecut Iordanul împreună cu împăratul, ca să-l petreacă pînă dincolo de Iordan.
32. Barzilai era foarte bătrîn, în vîrstă de optzeci de ani. El îngrijise de împărat în timpul șederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.
33. Împăratul a zis lui Barzilai: „Vino cu mine, și te voi hrăni la mine în Ierusalim.“
34. Dar Barzilai a răspuns împăratului: „Cîți ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim?