10. Și Absalom, pe care-l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie: de ce nu puneți o vorbă pentru întoarcerea împăratului?“
11. La rîndul său, împăratul David a trimes să spună preoților Țadoc și Abiatar: „Vorbiți bătrînilor lui Iuda, și spuneți-le: «Pentruce ați fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui?» – Căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese pînă la împărat. –
12. Voi sînteți frații mei, sînteți os din oasele mele și carne din carnea mea; pentruce ați fi voi cei din urmă pentru aducerea împăratului înapoi?
13. Și lui Amasa spuneți-i așa: «Nu ești tu oare os din oasele mele și carne din carnea mea? Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oștirii în locul lui Ioab!“
14. David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur om; și au trimes să spună împăratului: „Întoarce-te, tu și toți slujitorii tăi.“
15. Împăratul s’a întors, și a ajuns pînă la Iordan. Și Iuda s’a dus la Ghilgal, ca să iasă înaintea împăratului, și să-l facă să treacă Iordanul.