8. Într’o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănînce la ea. Și ori de cîte ori trecea, se ducea să mănînce la ea.
9. Ea a zis bărbatului ei: „Iată, știu că omul acesta care trece totdeauna pela noi, este un om sfînt al lui Dumnezeu.
10. Să facem o mică odaie sus cu ziduri, și să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun și un sfeșnic, ca să stea acolo cînd va veni la noi.
11. Elisei, întorcîndu-se la Sunem, s’a dus în odaia de sus și s’a culcat acolo.
12. El a zis slujitorului său Ghehazi: „Cheamă pe Sunamita aceasta!“ Ghehazi a chemat-o, și ea a venit înaintea lui.
13. Și Elisei a zis lui Ghehazi: „Spune-i: «Iată, pentru noi tu ți-ai făcut toată turburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oștirii?“ Ea a răspuns: „Eu locuiesc liniștită în mijlocul poporului meu.“
14. Și el a zis: „Ce să fac pentru ea?“ Ghehazi a răspuns: „Ea n’are fiu, și bărbatul ei este bătrîn.“
15. Și el a zis: „Cheamă-o!“ Ghehazi a chemat-o, și ea a venit la ușă.
16. Elisei i-a zis: „La anul pe vremea aceasta, vei ținea în brațe un fiu.“ Și ea a zis: „Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!
17. Femeia a rămas însărcinată, și a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei.
18. Copilul s’a făcut mare. Și într’o zi cînd se dusese pela tatăl său la secerători,
19. a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!“ Tatăl a zis slujitorului său: „Du-l la mamă-sa!“
20. Slujitorul l-a luat și l-a dus la mamă-sa. Și copilul a stat pe genunchii mamei sale pînă la amează, și apoi a murit.
21. Ea s’a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis ușa după ea, și a ieșit.