Vechiul Testament

Noul Testament

1 Samuel 25:1-11 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

1. Samuel a murit. Tot Israelul s’a adunat și l-a plîns, și l-au îngropat în locuința lui la Rama. Atunci David s’a sculat și s’a pogorît în pustia Paran.

2. În Maon era un om foarte bogat, a cărui avere era în Carmel; avea trei mii de oi și o mie de capre, și se afla la Carmel pentru tunderea oilor lui.

3. Numele acestui om era Nabal, și nevasta lui se chema Abigail; era o femee cu judecată și frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru și rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb.

4. David a aflat în pustie că Nabal își tunde oile.

5. A trimes la el zece tineri, cărora le-a zis: „Suiți-vă la Carmel, și duceți-vă la Nabal. Întrebați-l de sănătate în numele meu,

6. și să-i vorbiți așa: «Să trăiești în pace, și pacea să fie cu casa ta și cu tot ce este al tău.

7. Și acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocărît, și nu li s’a luat nimic în tot timpul cît au fost la Carmel.

8. Întreabă pe slujitorii tăi, și-ți vor spune. Să capete trecere dar tinerii aceștia înaintea ta, fiindcă venim într’o zi de bucurie. Dă dar, te rog, robilor tăi și fiului tău David, ce te lasă inima.“

9. Cînd au ajuns oamenii lui David, au spus lui Nabal toate aceste cuvinte, în numele lui David. Apoi au tăcut.

10. Nabal a răspuns slujitorilor lui David: „Cine este David, și cine este fiul lui Isai? Astăzi sînt mulți slujitori cari fug de la stăpîni.

11. Și să-mi iau eu pînea, apa, și vitele mele, pe cari le-am tăiat pentru tunzătorii mei, și să le dau unor oameni cari sînt de nu știu unde?“

Citiți capitolul complet 1 Samuel 25