33. Sîngele lor să cadă peste capul lui Ioab și peste capul urmașilor lui pentru totdeauna; dar David, sămînța lui, casa lui și scaunul lui de domnie, să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului.“
34. Benaia, fiul lui Iehoiada, s’a suit, a lovit pe Ioab, și l-a omorît. El a fost îngropat în casa lui, în pustie.
35. Împăratul a pus în fruntea oștirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui Abiatar a pus pe preotul Țadoc.
36. Împăratul a chemat pe Șimei, și i-a zis: „Zidește-ți o casă la Ierusalim: să locuiești în ea, și să nu ieși din ea ca să te duci într’o parte sau alta.
37. Să știi bine că în ziua cînd vei ieși și vei trece pîrîul Chedron, vei muri. Atunci sîngele tău va cădea asupra capului tău.
38. Șimei a răspuns împăratului: „Bine! robul tău va face cum spune domnul meu, împăratul.“ Și Șimei a locuit multă vreme la Ierusalim.
39. După trei ani, s’a întîmplat că doi slujitori ai lui Șimei au fugit la Achiș, fiul lui Maaca, împăratul Gatului. Au dat de știre lui Șimei, zicînd: „Iată că slujitorii tăi sînt la Gat.“