23. Atunci împăratul a jurat pe Domnul, zicînd: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu-l vor costa viața pe Adonia cuvintele acestea!
24. Acum, viu este Domnul, care m’a întărit și m’a suit pe scaunul de domnie al tatălui meu David, și care mi-a făcut o casă, după făgăduința Lui, că astăzi va muri Adonia!“
25. Și împăratul Solomon a trimes pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit; și Adonia a murit.
26. Împăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la Anatot la moșiile tale, căci ești vrednic de moarte; dar nu te voi omorî azi, pentrucă ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu înaintea tatălui meu David, și pentru că ai luat parte la toate suferințele tatălui meu.
27. Astfel Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să împlinească cuvîntul rostit de Domnul asupra casei lui Eli în Silo.
28. Vestea aceasta a ajuns pînă la Ioab, care luase partea lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Și Ioab a fugit la cortul Domnului, și s’a apucat de coarnele altarului.
29. Au dat de știre împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului, și că este la altar. Și Solomon a trimes pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicîndu-i: „Du-te și lovește-l!“
30. Benaia a ajuns la cortului Domnului, și a zis lui Ioab: „Ieși! căci așa poruncește împăratul.“Dar el a răspuns: „Nu! vreau să mor aici.“ Benaia a spus lucrul acesta împăratului, zicînd: „Așa a vorbit Ioab, și așa mi-a răspuns“.