21. Ea a zis: „Abișag, Sunamita, să fie dată de nevastă fratelui tău Adonia.“
22. Împăratul Solomon a răspuns mamei sale: „Pentruce ceri numai pe Abișag, Sunamita, pentru Adonia? Cere și împărăția pentru el – căci este fratele meu mai mare decît mine – pentru el, pentru preotul Abiatar, și pentru Ioab, fiul Țeruiei.“
23. Atunci împăratul a jurat pe Domnul, zicînd: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu-l vor costa viața pe Adonia cuvintele acestea!
24. Acum, viu este Domnul, care m’a întărit și m’a suit pe scaunul de domnie al tatălui meu David, și care mi-a făcut o casă, după făgăduința Lui, că astăzi va muri Adonia!“
25. Și împăratul Solomon a trimes pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care l-a lovit; și Adonia a murit.
26. Împăratul a zis apoi preotului Abiatar: „Du-te la Anatot la moșiile tale, căci ești vrednic de moarte; dar nu te voi omorî azi, pentrucă ai purtat chivotul Domnului Dumnezeu înaintea tatălui meu David, și pentru că ai luat parte la toate suferințele tatălui meu.
27. Astfel Solomon a scos pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, ca să împlinească cuvîntul rostit de Domnul asupra casei lui Eli în Silo.
28. Vestea aceasta a ajuns pînă la Ioab, care luase partea lui Adonia, măcar că nu luase partea lui Absalom. Și Ioab a fugit la cortul Domnului, și s’a apucat de coarnele altarului.
29. Au dat de știre împăratului Solomon că Ioab a fugit la cortul Domnului, și că este la altar. Și Solomon a trimes pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicîndu-i: „Du-te și lovește-l!“
30. Benaia a ajuns la cortului Domnului, și a zis lui Ioab: „Ieși! căci așa poruncește împăratul.“Dar el a răspuns: „Nu! vreau să mor aici.“ Benaia a spus lucrul acesta împăratului, zicînd: „Așa a vorbit Ioab, și așa mi-a răspuns“.
31. Împăratul a zis lui Benaia: „Fă cum a zis, lovește-l, și îngroapă-l; și ia astfel de peste mine și de peste casa tatălui meu sîngele pe care l-a vărsat Ioab fără temei.
32. Domnul va face ca sîngele lui să cadă asupra capului lui, pentrucă a lovit pe doi bărbați mai drepți și mai buni decît el, și i-a ucis cu sabia, fără să fi știut tatăl meu David: pe Abner, fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui Israel, și pe Amasa, fiul lui Ieter, căpetenia oștirii lui Iuda.
33. Sîngele lor să cadă peste capul lui Ioab și peste capul urmașilor lui pentru totdeauna; dar David, sămînța lui, casa lui și scaunul lui de domnie, să aibă parte de pace pe vecie din partea Domnului.“
34. Benaia, fiul lui Iehoiada, s’a suit, a lovit pe Ioab, și l-a omorît. El a fost îngropat în casa lui, în pustie.
35. Împăratul a pus în fruntea oștirii pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui Ioab, iar în locul lui Abiatar a pus pe preotul Țadoc.
36. Împăratul a chemat pe Șimei, și i-a zis: „Zidește-ți o casă la Ierusalim: să locuiești în ea, și să nu ieși din ea ca să te duci într’o parte sau alta.
37. Să știi bine că în ziua cînd vei ieși și vei trece pîrîul Chedron, vei muri. Atunci sîngele tău va cădea asupra capului tău.
38. Șimei a răspuns împăratului: „Bine! robul tău va face cum spune domnul meu, împăratul.“ Și Șimei a locuit multă vreme la Ierusalim.