38. Atunci preotul Țadoc s’a pogorît împreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiții și Peletiții; au pus pe Solomon călare pe cătîrul împăratului David, și l-au dus la Ghihon.
39. Preotul Țadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, și a uns pe Solomon. Au sunat din trîmbiță, și tot poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!“
40. Tot poporul s’a suit după el, și poporul cînta din fluier și se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.
41. Zvonul acesta a ajuns pînă la Adonia și la toți cei poftiți cari erau cu el, tocmai în clipa cînd sfîrșeau de mîncat. Ioab, auzind sunetul trîmbiței, a zis: „Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?“
42. Pe cînd vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Și Adonia a zis: „Apropie-te, că ești un om viteaz, și aduci vești bune.“
43. „Da“, a răspuns Ionatan lui Adonia, „domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon.
44. A trimes cu el pe preotul Țadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiți și Peletiți, și l-au pus călare pe catîrul împăratului.
45. Preotul Țadoc și proorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s’au suit veselindu-se, și cetatea a fost pusă în mișcare: acesta este vuietul pe care l-ați auzit.
46. Solomon s’a și așezat pe saunul de domnie al împăratului.
47. Și slujitorii împăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru împăratul David, zicînd: «Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decît numele tău, și el să-și înalțe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!“ Și împăratul s’a închinat pe patul său.
48. Iată ce a zis și împăratul: „Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaș pe scaunul meu de domnie, și mi-a îngăduit să-l văd!“
49. Toți cei poftiți de Adonia s’au umplut de spaimă; s’au sculat și au plecat care încotro.
50. Adonia s’a temut de Solomon; s’a sculat și el, a plecat, și s’a apucat de coarnele altarului.
51. Au venit și au spus lui Solomon: „Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon, și s’a apucat de coarnele altarului, zicînd: «Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!“
52. Solomon a zis: „Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la pămînt; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.“