17. Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicînd: «Solomon, fiul tău, va împărați după mine, și va ședea pe scaunul meu de domnie.»
18. Și acum iată că Adonia împărățește! Și tu nu știi, împărate, domnul meu!
19. El a junghiat boi, viței grași și oi în mare număr; și a poftit pe toți fiii împăratului, pe preotul Abiatar, și pe Ioab, căpetenia oștirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit.
20. Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptați spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va ședea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.
21. Și cînd împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinții săi, se va întîmpla că eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.“
22. Pe cînd încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit proorocul Natan.
23. Au dat de știre împăratului, și au zis: „Iată că a venit proorocul Natan!“ El a intrat înaintea împăratului, și s’a închinat înaintea împăratului cu fața pînă la pămînt.
24. Și Natan a zis: „Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: «Adonia va împărăți după mine, și va ședea pe scaunul meu de domnie?»
25. Căci el s’a pogorît astăzi, a tăiat boi, viței grași și oi, în mare număr; și a poftit pe toții fiii împăratului, pe căpeteniile oștirii, și pe preotul Abiatar. Și ei mănîncă și beau înaintea lui, și zic: «Trăiască împăratul Adonia!»
26. Dar nu m’a poftit nici pe mine, care sînt robul tău, nici pe preotul Țadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.
27. Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta, și fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?“
28. Împăratul David a răspuns: „Chemați-mi pe Bat-Șeba.“ Ea a intrat, și s’a înfățișat înaintea împăratului.
29. Și împăratul a jurat, și a zis: „Viu este Domnul, care m’a izbăvit din toate necazurile,