25. Erau dar la noi șapte frați. Cel dintîi s’a însurat, și a murit; și, fiindcă n’avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.
26. Tot așa și al doilea, și al treilea, pînă la al șaptelea.
27. La urmă, după ei toți, a murit și femeia.
28. La înviere, nevasta căruia din cei șapte va fi ea? Fiindcă toți au avut-o de nevastă.
29. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciți! Pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
30. Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.
31. Cît privește învierea morților, oare n’ați citit ce vi s’a spus de Dumnezeu, cînd zice:
32. «Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, și Dumnezeul lui Iacov?» Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți ci al celor vii.“
33. Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învățătura lui Isus.
34. Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s’au strîns la un loc.
35. Și unul din ei, un învățător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare:
36. „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?“
37. Isus i-a răspuns: „Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, și cu tot cugetul tău.“
38. „Aceasta este cea dintîi, și cea mai mare poruncă.
39. Iar a doua, asemenea ei, este: «Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.»