Vechiul Testament

Noul Testament

Matei 22:18-29 Versiunea Dumitru Cornilescu (VDC)

18. Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentruce Mă ispitiți, fățarnicilor?

19. Arătați-Mi banul birului.“ Și ei I-au adus un ban.

20. El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el, ale cui sînt?“

21. „Ale Cezarului,“ I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!“

22. Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, și au plecat.“

23. În aceeaș zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

24. „Învățătorule, Moise a zis: «Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, și să-i ridice urmaș.»

25. Erau dar la noi șapte frați. Cel dintîi s’a însurat, și a murit; și, fiindcă n’avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

26. Tot așa și al doilea, și al treilea, pînă la al șaptelea.

27. La urmă, după ei toți, a murit și femeia.

28. La înviere, nevasta căruia din cei șapte va fi ea? Fiindcă toți au avut-o de nevastă.

29. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciți! Pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

Citiți capitolul complet Matei 22